|
Accesează contul My Orange
17.09.2026, 16:57 Sursa: mediafax.ro
Aplicatia Orange Sport este gratuita si poate fi descarcata din Google Play si App Store
Experimentul este condus de profesorul roman Sergiu Pasca, neurolog si cercetator la Stanford University, iar rezultatele au fost publicate in revista Nature. Cercetatorii au creat genetic soareci carora le lipseste cea mai mare parte a cortexului cerebral si a hipocampului, regiuni importante pentru functii precum memoria. In spatiul astfel creat au transplantat organoizi corticali umani - mici structuri de tesut nervos crescute in laborator din celule stem. Tesut uman care a supravietuit in creierul unui soarece Rezultatul a fost spectaculos: tesutul uman nu doar ca a supravietuit, ci a crescut si s-a conectat cu sistemul nervos al soarecilor. La aproximativ trei luni de la transplant, peste 90% din volumul tesutului cortical al acestor animale era de origine umana. Pasca si echipa sa numesc aceste animale "soareci xenocorticali" Experimentul reprezinta un pas inainte fata de cercetarile anterioare ale laboratorului. In 2022, echipa lui Pasca a demonstrat ca organoizi cerebrali umani transplantati in creierul unor sobolani nou-nascuti pot supravietui si se pot integra in sistemul nervos al animalelor. Noua metoda incearca sa elimine principala problema a acelor experimente: spatiul limitat si competitia dintre tesutul uman si creierul animalului. Soarecii modificati genetic par, la prima vedere, relativ normali. Totusi, cercetatorii au observat anumite probleme de coordonare si memorie. Un studiu cu miza medicala Dupa introducerea tesutului uman, animalele au avut performante comportamentale diferite, ceea ce le permite oamenilor de stiinta sa studieze mai direct modul in care celulele umane functioneaza intr-un sistem nervos viu. Miza cercetarii este medicala. Modelul ar putea fi folosit pentru studierea unor boli neurologice si neuropsihiatrice, dar si pentru testarea unor tratamente. Intr-un experiment demonstrativ, cercetatorii au expus soarecii xenocorticali la un nivel foarte scazut de oxigen. Profesorul Pasca atentioneaza ca experimentul nu ar trebui extins la primate Tesutul cerebral uman a prezentat leziuni, iar animalele au dezvoltat probleme de mers si echilibru. Ele au oferit un posibil model pentru studierea afectarii cerebrale produse de lipsa oxigenului. Cercetatorii au facut si o descoperire rara: in tesutul uman transplantat au identificat neuroni von Economo, celule nervoase extrem de rare, asociate cu anumite regiuni ale creierului uman si implicate in functii complexe. Experimentul ridica insa si intrebari etice. Sergiu Pasca a atras atentia ca astfel de cercetari nu ar trebui extinse, in forma actuala, la primate. Scopul experimentului e cunoasterea aprofundata a modului in care functioneaza creierul uman Cu cat animalul este mai apropiat evolutiv de om, cu atat creste intrebarea daca un volum mare de tesut cerebral uman functional ar putea modifica semnificativ capacitatile cognitive ale animalului. Pentru moment, cercetatorii spun ca soarecii xenocorticali nu prezinta dovezi ale unor capacitati cognitive umane. Scopul experimentului este altul: sa creeze un model in care oamenii de stiinta sa poata observa, intr-un organism viu, cum se dezvolta si functioneaza tesutul cerebral uman si cum reactioneaza la boala sau leziune. Iar profesorul Sergiu Pasca, originar din Romania si cercetator la Stanford, se afla in centrul acestei cercetari care incearca sa apropie, mai mult ca niciodata, laboratorul de misterele creierului uman.
Legal disclaimer:
Acesta este un articol informativ. Produsele descrise pot sa nu faca parte din oferta comerciala curenta Orange. Continutul acestui articol nu reprezinta pozitia Orange cu privire la produsul descris, ci a autorilor, conform sursei indicate.