Externe

Germania si Franta au cerut ca Ucraina sa beneficieze de beneficii "simbolice" intr-o faza de preaderare, care exclude subventiile agricole si drepturile de vot din UE, ceea ce nu a satisfacut sperantele Kievului de a se adera rapid in urma unui posibil acord de pace cu Rusia. Presedintele Volodimir Zelenski considera aderarea la UE ca fiind unul dintre principalele beneficii ale oricarui acord de pace, argumentand pentru ca tara sa sa adere la bloc inca din 2027. Insa cei mai mari membri ai UE s-au opus propunerilor Comisiei Europene de a distruge procesul lent si birocratic de aderare pentru a oferi Kievului beneficii rapide. Propunerile germane si franceze, prezentate in documente separate, consultate de FT, spulbera orice speranta de la Kiev ca tarii sfasiate de razboi i s-ar putea acorda un statut privilegiat in candidatura sa la aderarea la blocul comunitar. Germania face presiuni pentru statutul de "membru asociat" - in cadrul caruia Kievul ar participa la reuniunile ministeriale si ale liderilor, dar nu ar avea drept de vot si "nu ar avea aplicare automata" a bugetului comun al UE . Franta numeste o astfel de aderare la jumatatea drumului "statut de stat integrat", in baza caruia accesul la "Politica Agricola Comuna si finantarea europeana, cum ar fi politica de coeziune... ar trebui amanat pentru o faza post-aderare". "Temeri profunde" Recenta infrangere electorala a prim-ministrului ungar Viktor Orban, care a respins deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina, a starnit unele sperante de progres. Insa marea majoritate a membrilor UE nutresc temeri profunde ca acordarea aderarii accelerate catre Kiev si alti candidati ar rasturna dinamica politica a blocului comunitar si ar submina valoarea apartenentei. Doi inalti oficiali ai Comisiei au declarat pentru FT ca obiectivul general al documentelor este "probabil" apropiat de propunerea finala a UE catre Ucraina . Taras Kachka, viceprim-ministrul Ucrainei pentru integrare europeana, a declarat pentru FT: "Suntem in contact cu [Parisul si Berlinul] si cu alte capitale - totul evolueaza. Exista si alte documente." Insa un alt oficial ucrainean a declarat ca Kievul este precaut cu privire la orice concept de aderare diluat, vazut ca un substitut slab pentru o apartenenta reala de catre o populatie obosita de razboi, dar a acceptat ca unele elemente ar putea fi utile. "Ii spunem "apartenenta din umbra"", a spus oficialul. Un al treilea oficial ucrainean a spus: "Acesti tipi... trebuie sa inteleaga ca si ei au nevoie de Ucraina. Daca vor o securitate reala, trebuie sa faca o oferta corecta." Respingerea conceptului de "extindere inversa" Propunerile franco-germane vin dupa respingerea aproape pe scara larga a conceptului de "extindere inversa" propus de Comisie, care acorda Ucrainei statutul de membru deplin fara a indeplini toate criteriile UE, si apoi dupa obtinerea treptata de beneficii financiare si de alta natura, pe masura ce aceste etape sunt atinse in diverse domenii de politica. Diferenta esentiala dintre ideea Comisiei si conceptele de la Paris si Berlin consta in momentul in care Ucraina se poate autointitula membra a UE si poate obtine puterea de a vota in consiliile decizionale ale blocului comunitar. Propunerea Germaniei prevede ca noul statut ar avea "putere simbolica prin nume" si ar putea fi acordat printr-o decizie politica a liderilor UE, care ar evita "procedurile indelungate". "Dincolo de valoarea sa simbolica, acest nou nivel de integrare graduala ar permite un progres foarte vizibil pentru cetatenii tarilor candidate in cauza", se arata in documentul francez. Franta cere referendum Franta solicita un referendum inainte de aderarea fiecarui nou membru al UE la blocul comunitar. Unii lideri sunt precauti cu privire la intensificarea unei astfel de discutii inainte de alegerile prezidentiale franceze de anul viitor, candidatii de extrema dreapta putand sa puna accentul pe preocuparile fermierilor francezi. Subventiile agricole substantiale ale UE in cadrul PAC si al fondurilor regionale - care impreuna reprezinta aproximativ doua treimi din bugetul existent al UE - ar urma sa fie "amanate pentru o faza post-aderare", a scris Paris. O versiune mai usoara a aderarii ar include insa clauza de aparare reciproca a UE, considerata unul dintre beneficiile cheie pentru Kiev, avand in vedere ca aderarea la NATO este exclusa in viitorul apropiat. O astfel de clauza "ar putea fi aplicabila de facto printr-o simpla declaratie politica", se arata in ziarul german. Insa "nu ar exista nicio aplicare automata a bugetului", in schimb, tari precum Ucraina ar urma sa fie integrate treptat in programele de finantare ale UE "in conformitate cu progresul negocierilor si cu normele tranzitorii". Pe masura ce tarile avanseaza pe calea aderarii - un proces indelungat care necesita ca candidatii sa reformeze si sa integreze asa-numitul acquis al UE sau corpusul de legi care formeaza planul juridic al blocului comunitar - li se va acorda "acces imbunatatit la programele de finantare ale UE", au scris francezii, citand programul de schimb de studenti Erasmus+ si parteneriatele public-private privind investitiile digitale. Un aspect crucial este faptul ca ambele tari subliniaza ca aceasta versiune mai usoara nu este o alternativa la statutul de membru deplin, ci o "scurtatura substantiala, usor de implementat, catre aceasta", in cuvintele Berlinului, care ar "juca un rol de accelerare in acest sens", asa cum a afirmat Parisul.