Economic

Reporter: Pe data de 11.02.2026 Curtea Europeana de Conturi a publicat raportul special nr. 06/2026 "Combaterea fraudei in cadrul MRR: un santier deschis". Ce ne puteti spune despre acest raport in contextul in care vorbim despre o facilitate importanta, care la nivelul Uniunii Europene reprezinta 650 miliarde de EURO destinati recuperarii economice post-COVID dar nu numai? Lucian Romascanu: ECA a publicat pe parcursul ultimilor ani numeroase rapoarte privind MRR, PNRR cum e cunoscut in Romania, auditand diverse fatete ale acestui mecanism. In cazul raportului de fata, acest audit este unul special pentru ca a evaluat eficacitatea sistemelor instituite de Comisia Europeana si de patru state membre (Danemarca, Spania, Italia si Romania) pentru Mecanismul de Redresare si Rezilienta (MRR) in vederea protejarii intereselor financiare ale UE impotriva fraudelor. R: Ce ne puteti spune despre Romania, a facut parte din acest audit? LR: Da, Romania a fost selectata si ma bucur ca pot prezenta cateva aspecte legate de performantele Romaniei relativ la obiectul raportului. Romania a fost selectata pe baza mai multor indicatori de risc, inclusiv numarul de cazuri EPPO legate de RRF, constatarile critice si cele foarte importante din auditurile PFIU ale Comisiei (PFIU - protejarea intereselor financiare ale UE), nivelul alocarilor financiare din MRR si volumul platilor efectuate pana in iulie 2024. Auditul a evaluat sistemele antifrauda ale organismului de coordonare, ale organismului de audit si ale celor doua organisme de punere in aplicare selectate pe baza riscurilor entitatilor auditate anterior de Comisie. R: Cum puteti descrie, pe scurt, performanta Romaniei privind obiectul raportului? LR: Voi incerca sa prezint cateva concluzii la sfarsitul acestui interviu. Dar, ca sa raspund acum pe scurt, Romania a instituit un cadru antifrauda structurat, cu o implicare puternica a organismului de coordonare si cu practici de audit aliniate la fondurile structurale ale UE. Auditurile Comisiei au fost un factor-cheie al imbunatatirilor dar introducerea lor a fost uneori tardiva. Va voi pune la dispozitie si cateva grafice pentru a ilustra modul, comparativ, in care Romania a actionat impreuna cu celelalte state din esantion. R: Ne puteti prezenta, de asemenea pe scurt, care a fost structura urmarita in elaborarea raportului si modul cum au fost evaluate actiunile Romaniei? LR: As raspunde pe rand la cele mai importante cinci capitole ale actiunilor de prevenire a fraudei auditate. 1. Evaluarea riscurilor de frauda Este important de subliniat ca organismele de implementare din Romania utilizeaza modelul Comisiei privind riscul de frauda (tabelul 3). Cu toate acestea, cu exceptia unui organism de punere in aplicare, evaluarile riscului de frauda nu au fost efectuate de la inceputul PNRR. In schimb, acestea au fost introduse in urma auditurilor PFIU ale Comisiei si, in majoritatea cazurilor, ca raspuns la recomandarile Comisiei. Aceasta punere in aplicare intarziata a redus valoarea preventiva a evaluarilor riscurilor in primele etape ale executiei MRR. 2. Masuri de detectare a fraudelor Organismele de punere in aplicare din Romania aplica o abordare in materie de control al fraudei similara celei utilizate pentru fondurile structurale ale UE, combinand controalele administrative periodice cu cele bazate pe riscuri. Controalele antifrauda acopera toate domeniile principale de risc. Au fost elaborate liste de verificare specifice care vizeaza in mod specific indicatorii de frauda din contractele de achizitii publice si care sunt utilizate de organismele de punere in aplicare. Organismele MRR din Romania au instituit canale clare de avertizare in interes public care permit persoanelor sa raporteze abaterile, protejandu-si in acelasi timp identitatea. Avertizarea anonima in interes public este disponibila in majoritatea organismelor de punere in aplicare; un organism de punere in aplicare a introdus aceasta optiune in urma auditului. Romania este mentionata, de asemenea, printre exemplele de bune practici legate de comunicarea externa si de mecanismele de avertizare in interes public (caseta 3). 3. Utilizarea analizei datelor si Arachne Arachne este un instrument IT de cautare si analiza automatizata a datelor si care poate ajuta la identificarea riscurilor de frauda, a iregularitatilor si a conflictelor de interese. Romania utilizeaza Arachne ca instrument principal de extragere a datelor pentru detectarea fraudelor. Organismele de punere in aplicare au elaborat orientari pentru utilizarea acestuia. In Romania, organismul de coordonare recomanda ca organismele de punere in aplicare sa efectueze verificari in Arachne numai daca exista indicii ale unei posibile fraude. Unul dintre cele doua organisme de punere in aplicare selectate a definit inca din momentul initierii masurilor PNRR in ce etapa din ciclul de viata al unui proiect trebuie utilizat Arachne pentru a verifica eventuala existenta a unor fraude. Celalalt organism de punere in aplicare a facut acest lucru abia in 2025, dupa auditul Curtii. Pana in mai 2025, Romania incarcase in Arachne aproape 8 000 de proiecte din cadrul RRF, cu mult mai putine decat alte state membre. Spre deosebire de Italia, Romania nu are o imagine cuprinzatoare a incarcarii tuturor proiectelor RRF, ceea ce reduce eficacitatea detectarii fraudelor bazate pe date. 4. Raportarea suspiciunilor de frauda Romania dispune de proceduri pentru raportarea cazurilor de suspiciune de frauda catre OLAF prin intermediul AFCOS. La nivelul UE, declaratiile de gestiune arata ca sase state membre au raportat DG ECFIN 51 de cazuri de suspiciune de frauda de la inceputul RRF, in 2021, pana la sfarsitul anului 2024 (figura 9). 5. Politici antifrauda si calendar Toate organismele de punere in aplicare selectate din Romania instituisera politici antifrauda. Cu toate acestea, astfel cum s-a observat in mai multe state membre, unele politici au fost adoptate numai dupa ce prima cerere de plata a fost transmisa Comisiei (figura 7). Acest calendar a redus asigurarea ca garantiile antifrauda adecvate erau pe deplin instituite la inceputul punerii in aplicare a MRR. R: La final, cum arata pentru Romania cateva concluzii ale acestui raport ? LR: Concluziile sunt in mare parte favorabile cu mentiunea intarzierii unor masuri antifrauda. Cateva concluzii structurate ar fi urmatoarele : Romania a instituit un cadru antifrauda relativ cuprinzator pentru MRR, cu un organism de coordonare activ, evaluari structurate ale riscurilor de frauda si masuri de detectare a fraudei aliniate in mare masura la practicile utilizate pentru fondurile structurale ale UE. Cu toate acestea, mai multe elemente-cheie au fost introduse cu intarziere, adesea in urma auditurilor PFIU ale Comisiei, si persista deficiente in ceea ce priveste calendarul evaluarilor riscurilor, utilizarea sistematica a analizei datelor si monitorizarea datelor incarcate in Arachne. Organismul de coordonare din Romania (CIC PNRR) joaca un rol activ in conceperea si punerea in aplicare a cadrului antifrauda al MRR. Acesta stabileste cerinte si ofera orientari organismelor de punere in aplicare, inclusiv cu privire la procedurile de raportare a suspiciunilor de frauda, la autoevaluarile riscului de frauda si la utilizarea instrumentelor de detectare. Organismul de coordonare a elaborat, de asemenea, liste de verificare pentru a monitoriza respectarea de catre organismele de punere in aplicare a cerintelor antifrauda. In urma auditurilor efectuate de unitatea de informatii financiare a Comisiei, atat organismul de coordonare cat si organismele de punere in aplicare au actualizat o serie de proceduri, inclusiv modele de evaluare a riscului de frauda, canale de avertizare in interes public, coduri de etica si politica antifrauda. Aceste imbunatatiri ilustreaza impactul pozitiv al auditurilor Comisiei asupra sistemului din Romania. Lucian Romascanu este membru al Curtii Europene de Conturi din 1 iulie 2025, fiind desemnat de Guvernul Romaniei pentru un mandat de 6 ani. Romascanu a fost numit de Consiliul UE in urma voturilor favorabile ale membrilor Comisiei de Control Bugetar (CONT) a Parlamentului European (22 de voturi pentru) si al plenului Parlamentului European (437 voturi pentru).