Externe

Islanda se pregateste pentru un referendum in august privind reluarea negocierilor de aderare la UE, confruntandu-se cu preocupari legate de securitate, accentuate din cauza razboiului Rusiei in Ucraina si a amenintarilor presedintelui american Donald Trump de a anexa Groenlanda. Cererea anterioara a Islandei de aderare la UE, de acum mai bine de un deceniu, a fost inghetata dupa o confruntare cu Bruxelles-ul privind drepturile de pescuit. Insa Costas Kadis, comisarul UE pentru pescuit, a declarat pentru FT ca exista "cu siguranta loc de flexibilitate" in timp ce blocul isi revizuieste politica de acvacultura veche de zeci de ani. Intrebat daca UE ar fi deschisa sa ofere Islandei scutiri, comisarul a raspuns: "Da, da. Va face parte din discutii." "Putem gasi solutii la problemele care reprezinta o provocare, cum ar fi acordurile de partajare a stocurilor de peste comune", a declarat Kadis. "Islanda si Uniunea Europeana se apropie... tinand cont de evolutiile geopolitice recente." Comisia Europeana si-a intensificat regandirea strategiei sale arctice de cand retorica lui Trump privind Groenlanda, un teritoriu danez semi-autonom, a atins un punct culminant la inceputul acestui an. Oficialii islandezi au fost zdruncinati de faptul ca Trump a confundat in mod repetat Groenlanda cu Islanda atunci cand a revendicat marea insula arctica. Eforturile UE de a atrage noi membri fac parte, de asemenea, dintr- o schimbare mai ampla de la invazia la scara larga a Rusiei , Bruxelles-ul reelaborand in prezent procesul de aderare pentru Ucraina. Intre timp, incertitudinea cu privire la angajamentele militare ale SUA a accelerat eforturile blocului comunitar de a-si consolida propria securitate si de a apropia tarile vecine. Kadis, un fost ministru grec al agriculturii, a adaugat ca politicile flexibile in domeniul pescuitului ar putea, de asemenea, sa faca integrarea mai atractiva pentru "alte tari cu aceleasi idei", cum ar fi Norvegia, unde disputele privind produsele marine au fost un factor cheie in respingerea de catre statul petrolier a aderarii la UE in 1994. Pescuitul este, de asemenea, un punct de blocaj in eforturile de imbunatatire a relatiei UE cu Regatul Unit dupa Brexit. In 2024, produsele marine au reprezentat aproape 40% din valoarea bunurilor exportate de Islanda, potrivit Oficiului National de Statistica din Islanda. Unii diplomati au sugerat ca amenintarile lui Trump la adresa Groenlandei ar putea determina Islanda sa considere clauza de sprijin militar a UE si noua concentrare asupra politicii de aparare drept motive pentru aderarea la blocul comunitar. Aderarea la UE este controversata in Islanda Insa aderarea la UE a fost mult timp controversata in Islanda. Sondajele recente arata 47% impotriva si 40% pentru aderare, pescuitul ramanand problema decisiva. Oficialii si diplomatii spun ca, fara o oarecare forma de flexibilitate in aceasta chestiune, adesea considerata la fel de importanta pentru Islanda precum sunt masinile pentru Germania, aderarea la UE este putin probabila. "Ne-am construit pescuitul ca pe o afacere, in timp ce in UE pescuitul este inca tratat ca o politica regionala, este subventionat. Nu ar functiona", a declarat un oficial islandez. Ei au adaugat insa ca contextul geopolitic s-a "schimbat total" de la ultima runda de discutii, Reykjavik fiind din ce in ce mai nervoasa in legatura cu modul de gandire al Washingtonului in urma crizei din Groenlanda. Islanda, desi membru fondator al NATO, nu are propria armata permanenta si este acoperita de aceleasi acorduri de aparare din epoca Razboiului Rece cu SUA, care dateaza din 1951. Un alt oficial a declarat ca apartenenta la UE a capatat o noua importanta din perspectiva securitatii, adaugand: "Cred ca va fi un referendum foarte, foarte restrans... o exceptie privind pescuitul ar putea schimba cu siguranta lucrurile." Politica UE in domeniul pescuitului, din 1970, a starnit, de asemenea, atentia actualelor state membre. Intr-o scrisoare comuna adresata Kadis, consultata de FT, 12 state membre, inclusiv Germania si Franta, au avertizat ca povara administrativa asupra pescuitului a devenit atat de complexa incat creeaza dificultati in operatiunile zilnice. Un diplomat a descris politicile ca fiind "super complexe si de moda veche", adaugand: "Nu am intalnit pe nimeni la Bruxelles care sa le inteleaga cu adevarat". Kadis a declarat ca simplificarea va fi unul dintre principalele elemente ale politicii reinnoite, care ar include "modernizarea si decarbonizarea flotei de pescuit", atragerea "tinerei generatii" si modernizarea "cadrului de reglementare, simplificandu-l si facandu-l mai putin birocratic".