Politic-Social

Negocierile pentru formarea Guvernului Luca Niculescu au intrat in etapa impartirii ministerelor, iar PSD si-a pregatit deja propunerile pentru principalele portofolii. Lista viitorului Cabinet este finalizata in proportie de 80-90%, insa mai multe nume si portofolii sunt inca negociate. Social-democratii ar urma sa controleze ministere importante, precum Internele, Justitia, Sanatatea, Transporturile, Agricultura, Munca, Economia si Dezvoltarea. Pe lista portofoliilor discutate pentru PSD se mai afla Apararea, Mediul si Ministerul Investitiilor si Proiectelor Europene. Daca toate aceste ministere vor reveni PSD sau unor persoane sustinute de partid, social-democratii ar ajunge sa controleze direct sau indirect 11 dintre cele 17 ministere discutate pentru noul Guvern, respectiv 64,7%. Procentul ar depasi semnificativ ponderea detinuta de PSD in ultimele cabinete conduse de Marcel Ciolacu si ar apropia viitorul Executiv de modelul guvernelor dominate de social-democrati in perioada 2017-2019. Exista insa o diferenta majora intre perioada in care Liviu Dragnea conducea PSD si situatia politica actuala. In 2016, social-democratii obtinusera un rezultat de 45,47% la Camera Deputatilor si 45,67% la Senat, ceea ce le oferea o pozitie dominanta in Parlament si le permitea sa formeze guverne alaturi de ALDE, un partener mult mai mic. In schimb, la alegerile parlamentare din decembrie 2024, PSD a obtinut doar 21,96% la Camera Deputatilor si 22,30% la Senat, adica mai putin de jumatate din scorul inregistrat in 2016. Ministerele pe care le-ar putea controla PSD PSD are deja pregatite nominalizari pentru mai multe ministere importante, desi unele dintre ele ar putea fi schimbate in urma negocierilor. La Ministerul Afacerilor Interne este vehiculat Marian Neacsu, care ar putea ocupa si functia de vicepremier. La Justitie ar urma sa ramana Radu Marinescu, sustinut de organizatia PSD Dolj, in timp ce la Sanatate este luata in calcul revenirea lui Alexandru Rogobete. Ministerul Agriculturii ar putea fi condus din nou de Florin Barbu, iar pentru Ministerul Muncii sunt discutate doua variante: Florin Manole si Ciprian Vacaru, fost secretar de stat. La Transporturi sunt vehiculate numele lui Ionut Masala si Ciprian Serban. Primul nu este membru PSD, dar ar putea conduce ministerul ca propunere sustinuta de social-democrati. Pentru Ministerul Economiei sunt luati in calcul Radu Oprea si Daniel Zamfir. Ministerul Mediului i-ar putea reveni lui Mihai Ghigiu, iar pentru Ministerul Investitiilor si Proiectelor Europene este vehiculat Eugen Teodorovici. PSD ar urma sa preia si Ministerul Dezvoltarii, portofoliu detinut anterior de UDMR, prin Cseke Attila. Pentru aceasta functie exista insa negocieri intre organizatiile judetene ale partidului, fiind vehiculat inclusiv numele lui Romeo Lungu. Ministerele care ar urma sa revina tehnocratilor si apropiatilor presedintelui In paralel, o serie de portofolii ar urma sa fie atribuite unor persoane din afara PSD, inclusiv unor tehnocrati si unor nume agreate de presedintele Nicusor Dan. La Ministerul Afacerilor Externe este vehiculat Dan Neculaescu, ambasadorul Romaniei la NATO. Acesta este luata in calcul si varianta ca acesta sa preia Apararea, iar Externele sa ii revina lui Vlad Ionescu, consilier in cadrul Administratiei Prezidentiale. Ministerul Finantelor ar urma sa fie condus in continuare de Alexandru Nazare, fost membru PNL, in timp ce la Educatie este vehiculat Sorin Costreie, consilier prezidential. Ministerul Culturii ar urma sa revina unui tehnocrat. De asemenea, pentru noul portofoliu al Comunicatiilor si Inteligentei Artificiale este vehiculat Bogdan Dumitru, ca independent. Pentru functia de vicepremier fara portofoliu este discutat Eugen Tomac, prima persoana desemnata de Nicusor Dan sa formeze un guvern dupa caderea Cabinetului Bolojan. Cum se compara viitorul Guvern cu cele mai puternice guverne PSD din ultimii 25 de ani O privire asupra guvernelor formate dupa anul 2000 arata ca social-democratii au mai controlat ponderi foarte mari din Executiv, in special atunci cand au condus guvernarea sau au avut parteneri de coalitie mai mici. Guvernul Adrian Nastase, investit in decembrie 2000, avea 26 de functii cu rang de ministru, toate atribuite PDSR, formatiune care avea sa devina PSD in 2001. Astfel, partidul detinea 100% dintre aceste functii. In 2017, Guvernul Sorin Grindeanu, format de PSD impreuna cu ALDE, avea 26 de portofolii cu rang de ministru, dintre care 22 reveneau social-democratilor. Ponderea PSD era de 84,6%. Tot in 2017, Guvernul Mihai Tudose avea 21 de portofolii atribuite PSD dintr-un total de 26, ceea ce reprezenta 80,8%. O distributie similara s-a regasit in Guvernul Viorica Dancila, investit in ianuarie 2018, cand social-democratii controlau tot 21 dintre cele 26 de portofolii. Anterior, Guvernul Victor Ponta IV, investit in decembrie 2014, avea 14 portofolii atribuite PSD dintr-un total de 21, adica 66,7%. In perioada recenta, ponderea social-democratilor a scazut. Guvernul Marcel Ciolacu I, investit in iunie 2023, avea noua portofolii PSD dintr-un total de 18, respectiv 50%. In Guvernul Marcel Ciolacu II, format in decembrie 2024, PSD controla opt dintre cele 16 portofolii, reprezentand tot 50%. Cifrele istorice includ si unele functii cu rang de ministru care nu reprezentau ministere distincte, astfel ca nu sunt perfect comparabile cu structura de 17 ministere discutata pentru Cabinetul Niculescu. Decizia este la PSD. Social-democratii se tem sa nu deconteze singuri guvernarea Desi negocierile privind portofoliile sunt avansate, intrarea PSD la guvernare nu este inca definitiva. Conducerea partidului urmeaza sa decida miercuri, in cadrul reuniunii Comitetului Politic National, daca accepta formula propusa de Luca Niculescu. Una dintre principalele rezerve ale social-democratilor priveste asumarea aproape exclusiva a responsabilitatii politice pentru masurile economice si bugetare pe care viitorul Guvern va trebui sa le adopte. PSD ar prefera o formula in care si alte partide sa participe efectiv la guvernare, astfel incat responsabilitatea pentru deciziile dificile sa fie impartita. In lipsa unui asemenea acord, partidul risca sa se afle in situatia de a controla majoritatea ministerelor, dar si de a suporta cea mai mare parte a costurilor electorale ale guvernarii.