Externe

Procurorul Curtii Supreme al Greciei, Georgios Sanidas, in retragere , a intervenit in confruntarea izbucnita intre sistemul judiciar elen si Parchetul European cu privire la mandatul procurorilor delegati greci si la gestionarea dosarelor sensibile. Fostul procuror sef clarifica limitele competentelor si suveranitatea nationala intr -un articol de pe dikastiko.gr . El explica de ce afirmatiile Parchetului European privind competenta exclusiva in reinnoirea mandatelor nu au temei legal si contrazic atat regulamentul european, cat si legislatia elena. Sanidas critica vehement interventiile care ating institutiile constitutionale , cum ar fi procedurile privind raspunderea penala a ministrilor si imunitatea parlamentara, subliniind ca Grecia are un stat de drept eficient care a actionat pentru a proteja resursele europene cu mult inainte de infiintarea institutiilor UE. In cele din urma, aceasta scoate la iveala nereguli procedurale specifice care au aparut in investigatiile recente privind OPEKEPE si ridica problema fezabilitatii numarului excesiv de procurori europeni din tara noastra. Sanidas a scris un articol pe larg despre disputa cu EPPO si Laura Codruta Kovesi: "Procurorul general european Laura Kovesi a avut si inca are pozitia, adoptata si de Colegiul Procurorilor Europeni, prin decizia sa emisa la 12.11.2025, privind reinnoirea mandatului a trei dintre procurorii sefi eleni, cu aproximativ opt luni inainte de sfarsitul mandatului acestora, conform careia numai Colegiul mentionat avea dreptul exclusiv pentru reinnoirea mentionata anterior, si intr-adevar pentru cinci ani, si ca Consiliul Judiciar Suprem de Justitie Civila si Penala din Grecia (care isi stabilise pozitia mentionata anterior cu cinci ani in urma) nu avea jurisdictie, competenta sau drept de a se ocupa de aceasta problema si, in orice caz, daca ar fi sa fie abordata, ar trebui sa fie pe deplin aliniata la propria sa pozitie si la pozitia Colegiului Procurorilor Europeni. De fapt, Laura Kovesi a facut initial presiuni in toate felurile si fara permisiune , uneori cu amenintari, ca va duce tara noastra la Curtea Europeana de Justitie si la Comisia Europeana (pe aceasta din urma a facut-o deja), si in mod specific atat la nivelul executivului, cat si la nivelul conducerii sistemului judiciar, pentru a respecta pozitia de mai sus a Colegiului Procurorilor Europeni, care era si propria sa pozitie. Consiliul de Justitie Civila si Penala din Grecia s-a opus, pe buna dreptate, pozitiei de mai sus si a reinnoit mandatul celor trei procurori europeni delegati din Grecia pentru doar doi ani , cu scopul de a finaliza anchetele in cazurile pe care le au in curs de solutionare. A.D.C. mentionat mai sus a fost atacat cu apel, dupa ce intrebarea relevanta a fost trimisa de Procurorul General European, care, cel putin formal, si-a schimbat pozitia cu privire la problema, in primul rand, a competentei Consiliului Judiciar Suprem de Justitie Civila si Penala din Grecia, dar considera ca decizia sa privind perioada limitata de reinnoire, si anume reinnoirea pentru doi ani, este ilegala, in timp ce ar fi trebuit sa decida pentru cinci ani. Cu toate acestea, atat pozitia initiala a Procurorului-Sef European si a Colegiului Procurorilor Europeni, cat si pozitia contrara mentinuta cu privire la perioada de timp in care mandatul celor trei procurori ar trebui reinnoit (cinci ani in loc de doi ani) sunt in mod vadit ilegale si arbitrare, intrucat contravin atat Regulamentului (UE) 2017/1939 al CONSILIULUI din 12 octombrie 2017, cat si Legii 4786/23.3.2021, prin care Regulamentul mentionat anterior a fost pus in aplicare. In special: Articolul 17, alineatele 1 si 2 din regulamentul mentionat defineste urmatoarele: "(1) La propunerea procurorului-sef european, Colegiul numeste procurorii europeni delegati propusi de statele membre. Colegiul poate respinge o persoana propusa daca aceasta nu indeplineste criteriile prevazute la alineatul (2). Mandatul procurorilor europeni delegati este de cinci ani si poate fi reinnoit." Procurorii europeni delegati sunt, din momentul numirii lor ca procuror european delegat si pana la incetarea mandatului, membri activi ai Parchetului sau ai sistemului judiciar al statelor membre care i-au nominalizat. Acestia ofera garantii de independenta si poseda calificarile necesare si experienta practica relevanta in sistemul lor juridic national. In cele din urma, articolul 13 alineatul (3) din acelasi regulament prevede, printre altele, urmatoarele: "Procurorii europeni delegati pot exercita, de asemenea, functiile de procuror national, cu conditia ca acest lucru sa nu ii impiedice sa isi indeplineasca obligatiile care le revin in temeiul prezentului regulament..." Mai mult, articolul 9, alineatele 1 si 6a din Legea 4786/23.03.2021, prevede ca: "1. Selectia candidatilor pentru numirea in functia de procurori europeni delegati se efectueaza de catre Consiliul Judiciar Suprem pentru Justitie Civila si Penala , in conformitate cu procedura prevazuta la articolele 49, 50 si 51 din Codul de organizare a instantelor si statutul functionarilor judiciari (Legea 1756/1988)..." a. Procurorii europeni delegati cu norma intreaga, imediat dupa numirea lor, sunt transferati sau detasati si repartizati, in conformitate cu articolele 49, 50 si 51 din Codul privind organizarea instantelor si statutul functionarilor judiciari, la Biroul procurorilor europeni delegati, pana la sfarsitul mandatului lor. ... In cazul reinnoirii mandatului lor, se aplica aceeasi procedura...". Avand in vedere cele de mai sus, este evident ca procurorii europeni delegati, care isi au sediul si in statul care ii propune pentru aceasta functie si dupa preluarea atributiilor, continua sa fie membri organici ai sistemului civil si penal elen si, prin urmare , pentru orice modificare a statutului lor personal si de serviciu, Consiliul Judiciar Suprem mentionat anterior ramane competent, ceea ce trebuie precedat de o decizie, inainte de numirea lor ca procurori europeni delegati, la cererea Procurorului General European. Avand in vedere cele de mai sus, este evident ca ar fi nu numai ilegal, ci si de neconceput sa se insiste asupra pozitiei conform careia, pentru reinnoirea mandatului celor numiti procurori europeni delegati, nu este necesara o decizie a Consiliului Judiciar Suprem de Justitie Civila si Penala, a statului care i-a propus, pe care il reprezinta si caruia ii apartin in mod organic, ci ca decizia Colegiului Procurorilor Europeni si a Procurorului-Sef European este suficienta in acest scop. Mai mult, acest lucru, pe care nici macar studentii din primul an de la Facultatea de Drept nu l-ar sustine, este exclus in mod explicit de prevederea articolului 9, alineatul 6a, ultima propozitie, care prevede ca "in cazul reinnoirii mandatului lor, se aplica aceeasi procedura". In plus, pozitia Procurorului-Sef European si a Colegiului Procurorilor Europeni, conform careia, in cazul reinnoirii mandatului Procurorilor Europeni Delegati, acesta ar trebui sa fie obligatoriu pentru cinci ani, nu este legitima, deoarece: 1) acest lucru nu este inclus in prevederea articolului 17 alineatul (1) din Regulamentul 2017/1939 al CONSILIULUI, ci atat reinnoirea, cat si intinderea acesteia sunt lasate la discretia organului statal reprezentat de primii Procurori Delegati Europeni numiti, care in acest caz este Consiliul Judiciar Suprem de Justitie Civila si Penala din Grecia, care evident, printre altele, ia in considerare si nevoile operationale ale Autoritatii de Parchet din Grecia, si 2) nu este logic ca reinnoirea in sine, care este majora, sa fie potentiala, iar cea minora, care este perioada de reinnoire, sa fie obligatorie pentru cinci ani. B. Laura Kovesi, insa, intervine in mod inoportun - in ordinea juridica greaca cu sugestii si declaratii care scapa de competenta sa eliminata prin Regulamentul 2017/1939 mentionat . Si nu numai atat. Problemele si subiectele asupra carora intervine sunt probleme si subiecte reglementate de ordinea juridica greaca si in primul rand de Constitutie, asupra carora nu are competenta si nici nu se incadreaza in atributiile sale de Procuror General European. Deci, in special: I. Adoptarea sau modificarea prevederilor constitutionale si a continutului acestora sunt atributiile exclusive ale organelor competente ale ordinii juridice elene si, in principal, ale Parlamentului. Prin urmare, sugestiile sale, si chiar repetate, de modificare a articolului 86 din Constitutie, constituie o conduita neglijenta a unei institutii a Uniunii Europene, care fie ignora, fie nu respecta in mod constient intinderea competentei si a atributiilor sale, care decurg in principal din REGULAMENTUL (UE) 2017/1939 AL CONSILIULUI din 12.10.2017. II. De asemenea, ea a afirmat in declaratii anterioare ca prevederile privind imunitatea deputatilor si a ministrilor, care, de asemenea, nu intra sub incidenta atributiilor sale, intrucat sunt eliminate in Regulamentul 2017/1939 mentionat anterior, ar trebui abrogate. In primul rand, nu exista prevederi privind imunitatea ministeriala. Exista o procedura speciala pentru investigarea raspunderii penale a ministrilor, cu privire la care exista ingrijorari si se preconizeaza inlocuirea lor, si cu privire la care nu are dreptul sa intervina si sa indice, intrucat este o problema care priveste statul nostru. In ceea ce priveste imunitatea membrilor parlamentului , vom observa ca si aceasta este o chestiune straina indatoririlor si responsabilitatilor sale , asa cum decurg acestea din Regulamentul de procedura mentionat, iar cel putin ce putem spune este ca afirmatiile sale cu privire la aceasta problema sunt prezumtive. Cu atat mai mult cu cat existenta imunitatii in statele membre ale Uniunii Europene pentru anumite persoane este cunoscuta si acceptata chiar de Regulamentul CONSILIULUI 2017/1939 din 12 octombrie 2017, motiv pentru care acesta indeamna Parchetul European, in cazul in care ancheta in curs privind aceste persoane este impiedicata din cauza imunitatii, sa prezinte o cerere scrisa motivata pentru ridicarea imunitatii de care beneficiaza aceste persoane (articolul 29 alineatul (1) din respectivul REGULAMENT). III. Procurorul General European protesteaza pentru ca a fost introdusa o prevedere care urmeaza sa fie votata de Parlament , care ar accelera judecarea cazurilor de abuz impotriva Uniunii Europene, atunci cand in acestea se presupune ca sunt implicati parlamentari, deoarece acest lucru ar impiedica investigarea amanuntita a unor astfel de cazuri. Ar fi de preferat, inainte de a-si exprima protestul cu privire la problema mentionata mai sus: 1) sa-si aminteasca faptul ca fusese intrebat (in opinia noastra, in mod eronat) de Ministerul Justitiei despre acest regulament si si-a exprimat satisfactia si aprobarea fata de acesta si 2) sa fi investigat : a) de ce cei doi procurori europeni insarcinati au tinut in mainile lor dosarul , in care se presupune ca ar fi implicat parlamentari , conform celor intelese in cererea lor adresata Presedintelui Parlamentului, timp de aproape trei ani, timp in care ar fi putut investiga pe deplin cazul (la urma urmei, procesul de examinare preliminara, conform articolului 244 din Codul de procedura penala elen, nu poate depasi 10 luni) b) de ce, in timp ce cazul se afla in faza de investigare, numele parlamentarilor si ministrilor, presupusi a fi implicati in presupusele abuzuri impotriva Uniunii Europene, au inceput sa fie facute publice, c) cine le facea publice, desi investigatia era secreta, d) de ce, timp de trei ani, procurorii europeni insarcinati nu i-au convocat pe toti cei implicati in cazurile investigate (cu exceptia membrilor parlamentului, carora imunitatea ar fi trebuit sa le fie ridicata in prealabil) sa ofere explicatii, deoarece acestia erau obligati, conform articolului 244 din Codul de procedura penala elen, pentru a forma o imagine cat mai completa a cazului si pentru a solicita ridicarea imunitatii a membrilor parlamentului pentru care s-ar fi adus probe impotriva lor, ci au inceput procedurile de ancheta, prin transmiterea unei cereri de ridicare a imunitatii membrilor parlamentului, care au fost adusi ca instigatori ai instigatorilor sau instigatori ai instigatorilor!!!, si e) de ce, in timp ce solicitasera o expertiza, pentru a constata daca a existat un prejudiciu si care a fost cuantumul prejudiciului adus Uniunii Europene, nu au asteptat concluzia expertizei, din care rezulta ca in majoritatea cazurilor nu a existat un prejudiciu adus Uniunii Europene, ci s-au grabit sa solicite ridicarea imunitatii membrilor parlamentului, ceea ce, din motive evident cunoscute lor, a fost anuntat si in mass-media. Si ar fi necesar sa se investigheze in continuare cand a fost solicitata opinia expertizei si cand anume a ajuns raportul de expertiza in mainile procurorilor desemnati. Totusi, indiferent de acest aspect si dincolo de acesta, nu ar putea cineva cu intentii rele sa presupuna ca toate acestea nu s-au intamplat din intamplare, ci sunt rezultatul gandurilor si aspiratiilor celor doi procurori europeni desemnati, poate in colaborare cu procurorul general european, fara legatura cu misiunea si scopul functionarii Justitiei, gand pe care cu siguranta nu il impartasim? Laura Kovesi ar trebui sa realizeze si sa accepte faptul ca sistemul judiciar grec, in cooperare cu autoritatile individuale de aplicare a legii grecesti (cum ar fi, printre altele, Autoritatea pentru Combaterea Spalarii Banilor, Autoritatea Nationala pentru Transparenta, Autoritatea Independenta pentru Venituri Publice, Subdirectia de Urmarire a Infractiunilor Economice din cadrul Politiei Grecesti etc.), pentru protejarea economiei si a proprietatii Uniunii Europene si in special pentru problemele legate de presupusa primire ilegala de fonduri europene prin subventii si ajutoare financiare, a depus intotdeauna eforturi pentru a dezvalui acest tip de comportament infractional si a pedepsi autorii. In ceea ce priveste in mod specific sprijinul financiar acordat fermierilor si crescatorilor de animale prin intermediul OPEKEPE si ilegalitatile care aveau loc, autoritatile grecesti au luat masuri si au fost sechestrate cu mult inainte de infiintarea si sechestrarea Parchetului European. Acest lucru este confirmat de numeroasele arestari si procese care au fost si sunt efectuate si de pedepsele impuse in procese si condamnari care au ca punct de plecare anchetele autoritatilor judiciare grecesti, cu sprijinul autoritatilor de urmarire penala grecesti. In plus, condamnarile multor persoane din prefectura Serres, arestarile criminalitatii organizate in zonele Creta si Salonic, precum si numeroase procese in curs de desfasurare in toata Grecia sunt bine cunoscute. Acestea confirma faptul ca justitia si autoritatile penale grecesti actioneaza rapid si eficient pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii Europene, care sunt si interesele financiare ale cetatenilor greci care respecta legea. Astfel, prin cele de mai sus, se confirma ca Grecia este un stat de drept si in fapt mult mai bun decat multe altele, iar orice acuzatii contrare la adresa sa, care au fost exprimate intempestiv - si oportun de catre Procurorul General European, se datoreaza in mod evident unor informatii incomplete sau false dar si sustinerii unor pozitii similare in interiorul si in afara tarii noastre, chiar si in fata Parlamentului European, de catre diverse persoane, din motive, urmariri si scopuri pe care le cunosc, indiferent daca acest comportament ii face "Mitralouis" sau "Broutos". C. Dupa cum se poate deduce din cele explicate pana acum, in cadrul instrumentarii acestui caz specific, ambii procurori europeni greci desemnati, Popi Papandreou si Dionysios Mouzakis, au comis erori, actiuni ilegale, incalcarea dispozitiilor procedurale si, in principal, a prevederilor articolului 244 alineatul 1 din Codul de procedura penala, in legatura cu acest caz specific. Consideram intelept sa evidentiem pe scurt cateva dintre acestea: 1) In primul rand, au tinut dosarul specific in posesia lor timp de trei ani , fara a intreprinde nicio actiune de investigatie. 2) La sfarsitul lunii martie 2026, in principal pe baza Raportului de evenimente numarul 769/23.03.2026, prezentat de ofiterul de ancheta prealabila competent al Subdirectiei de Urmarire a Infractiunilor Economice a Politiei Elene, in contextul ordinelor relevante din 18.09.2025 si 12.11.2025, pentru efectuarea unei anchete preliminare si care (raport), dupa cum se poate deduce, se bazeaza pe conversatiile interceptate (legal) dintre presedintele OPEKEPE in 2021, Dimitrios Melas, si cei 11 parlamentari, precum si pe alte conversatii, acestia au intocmit un "raport" intitulat "Anexa - Motive detaliate ale solicitarii", care a fost atasat scrisorii din 31.03.2026, adresata presedintelui Parlamentului Elen, un document din partea Procurorului General European, prin care se solicita ridicarea imunitatii a 11 membri ai parlamentului, presupusi a fi implicati in cazurile mentionate in acesta impotriva OPEKEPE si, prin extensie, a... Uniunea Europeana. La sfarsitul raportului mentionat anterior (Anexa) se mentioneaza textual urmatoarele: "... Ridicarea imunitatii celor unsprezece (11) membri actuali ai Parlamentului grec ... este necesara pentru a permite progresul anchetei." 3) In legatura cu continutul documentului celor doi procurori europeni intitulat "Anexa - Motive detaliate ale cererii", trebuie mentionate urmatoarele: a) Este fals ceea ce se afirma in anexa de mai sus, conform caruia este necesara (ridicarea imunitatii) pentru a permite progresul anchetei . Aceasta deoarece ancheta ar putea incepe si continua cu o examinare a celorlalti participanti (cu exceptia celor 11 parlamentari), examinarea acestora ar evidentia sau nu necesitatea examinarii tuturor sau a unora dintre parlamentari si, prin urmare, necesitatea ridicarii imunitatii. Actiunea celor doi procurori europeni desemnati este nu doar absurda, ci si ciudata, avand in vedere anuntul catre mass-media al numelor parlamentarilor a caror imunitate a fost solicitata ridicarea acesteia si discreditarea ulterioara a acestora, avand in vedere ca interogatoriile sunt secrete. b) Textul celor doi procurori europeni cu numele mentionat anterior, avand in vedere stadiul initial in care se afla examinarea preliminara, ar fi trebuit sa fie o nota simpla, informativa, insotita poate de conversatiile relevate prin intermediul interceptarilor, fara caracterizari si fara ca parlamentarii sa apara ca suspecti, ci mai degraba ca acuzati. Totusi, desi in unele cazuri sunt numiti suspecti, pentru a acoperi evenimentele din presa, ei sunt tratati in esenta ca inculpati si chiar ca inculpati vinovati, iar intregul text al "Anexei" ar putea fi usor caracterizat drept o condamnare, din care lipsesc doar sentintele. Ciudat este ca aceasta tactica este urmata si pentru cei presupusi a fi implicati in acest caz (Presedintele si angajatii OPEKEPE, crescatorii de animale, fermierii etc.) fara a fi fost in prealabil citati si a li se fi dat explicatii, conform articolului 244, alineatul 1 din Codul de procedura civila, ceea ce face ca raportul intitulat "Anexa - Motive detaliate ale cererii" sa fie invalid. Pentru a confirma cele de mai sus, vom cita cateva fragmente din "Anexa": aa) p. 1: "La Atena, in perioada 16.3.2021 - 27.7.2022, suspectii, printre altii D.M. ... A.K. ..., si anume prin savarsirea actului de infidelitate cu acte individuale convergente ... au cauzat cu buna stiinta anumite daune bunului altuia, asupra caruia, conform legii, au custodia si administrarea ... iar prejudiciul cauzat depaseste suma de 120.000 de euro ...", bb) fila 7, p. 13: "In Trikala, la 2.3.2021, suspectul S.S. ... a comis infractiunile descrise mai jos ... Subiectiv, medicul veterinar suspect mentionat mai sus a actionat cu intentie directa (cu cunostinta de cauza)...". D. In opinia noastra, numarul a zece procurori europeni delegati din Grecia este excesiv, in special in raport cu alte state cu o populatie mult mai mare decat Grecia (cum ar fi Franta, Germania, Spania), unde numarul nu depaseste sapte. In plus, din cate stim, procurorii europeni delegati din Grecia primesc, in esenta, dosare predefinite de la autoritatile de urmarire penala din Grecia, care, de regula, includ si constatarile relevante ale acestora, rezultate din datele colectate, a caror compilare poate fi chiar solicitata de procurorii europeni delegati insisi, si pe baza acestor date, efectueaza urmaririle penale corespunzatoare si trimit cazurile si acuzatii (cu conditia ca acestia sa fi fost arestati) anchetatorului "european" din Atena. Din cate stim, acestia nu participa la anchete si nici nu desfasoara actiuni de investigatie , atat in ￢￢zona Atenei, cat si in restul teritoriului grec, desi au obligatia de a face acest lucru. Avand in vedere aceste date, desemnarea a zece procurori europeni delegati pentru Grecia este excesiva si ar trebui redusa . Cu toate acestea, acest lucru inseamna in plus ca solicitarea Procurorului General European de a mari numarul procurorilor europeni delegati cu trei nu ar trebui acceptata. Daca acestia raman, posturile de procurori europeni delegati din Grecia vor fi posturi "nepensionabile" foarte bune, cu un salariu de trei ori sau mai mare decat cel primit de alti procurori greci".