Legenda râurilor de mercur din mormântul primului împărat al Chinei capătă susținere științifică

Sub o movila de pamant in forma de piramida din Lintong, la aproximativ 30 de kilometri nord-est de Xi'an, se afla o camera funerara ramasa neatinsa de mai bine de doua milenii, arata DailyGalaxy. Potrivit istoricului antic Sima Qian, palatul subteran al imparatului Qin Shi Huang continea rauri si lacuri de mercur lichid dispuse sub forma unei harti uriase a Chinei. Multa vreme, aceasta relatare a fost considerata o combinatie de fapt istoric si legenda. Un studiu publicat in revista Scientific Reports ofera acum primele dovezi atmosferice care sugereaza ca mercurul este intr-adevar prezent si se scurge lent la suprafata. Echipa condusa de fizicianul Sune Svanberg, de la Universitatea Lund si Universitatea Normala din China de Sud, a detectat concentratii locale de mercur in aer deasupra Mausoleului lui Qin Shi Huang mult peste nivelul obisnuit din regiune. Aceste concentratii coincid cu zonele in care studii anterioare identificasera valori ridicate ale mercurului in sol. Mormantul a fost construit timp de 38 de ani, incepand din anul 246 i.Hr., si ar fi implicat aproximativ 700.000 de muncitori. Studiile geofizice estimeaza ca palatul subteran masoara aproximativ 140 de metri lungime, 110 metri latime si 30 de metri inaltime, iar camera funerara centrala se afla la circa 30 de metri sub nivelul actual al solului. Consensul arheologic este ca mormantul nu a fost niciodata deschis sau jefuit. Sima Qian mai relata ca imparatul consuma mercur, convins ca ii prelungeste viata, iar cercetatorii considera ca, cel mai probabil, acesta a murit din cauza intoxicatiei cu mercur. Un sistem laser capabil sa detecteze un gaz invizibil Metoda utilizata in studiu se numeste DIAL (Differential Absorption Lidar), un tip de radar cu laser care emite impulsuri de lumina ultravioleta la lungimea de unda la care mercurul absoarbe cel mai eficient energia. Comparand semnalul reflectat cu unul de referinta, cercetatorii pot determina concentratia de mercur din aer pe traseul fasciculului. Spre deosebire de analizele de sol, aceasta metoda masoara in timp real vaporii de mercur care circula in atmosfera, fara a fi nevoie de excavari. Sistemul mobil, construit de Universitatea Normala din China de Sud si montat intr-un container transportat cu camionul, genera impulsuri laser in jurul lungimii de unda de 254 nanometri, cea la care mercurul atomic absoarbe cel mai puternic. Din cauza cetii si poluarii atmosferice din Xi'an, raza de masurare a fost limitata la aproximativ 700 de metri. Zonele cu emisii coincid cu anomaliile descoperite in sol In doua dintre punctele de masurare au fost identificate concentratii locale mult peste valorile normale. Cea mai ridicata valoare a fost de 27 ng/m3, inregistrata la aproximativ 650 de metri de primul punct de observatie, deasupra versantului vestic al movilei. Hartile obtinute prin repetarea scanarilor au aratat ca aceste concentratii ridicate persistau in aceeasi zona, iar o alta regiune cu valori crescute a fost identificata la baza sudica a movilei. Aceste puncte coincid cu rezultatele a doua studii independente asupra solului, care identificasera exact versantii vestic si sudic drept zonele cu cele mai mari concentratii de mercur. Un studiu a masurat pana la 1.440 parti per miliard, iar altul a gasit un varf de 2.204 parti per miliard. Intr-un al treilea punct de observatie nu au fost detectate concentratii neobisnuite. Cercetatorii explica insa ca viteza vantului era aproape dubla fata de celelalte locatii, ceea ce a dispersat vaporii de mercur si i-a facut imposibil de detectat. Autorii studiului considera ca vaporii de mercur se ridica prin fisuri sau modificari structurale aparute in mormant de-a lungul celor peste 2.000 de ani. Deoarece mercurul trece usor in stare gazoasa la temperatura camerei, un rezervor subteran de mari dimensiuni poate produce emisii constante daca structura nu mai este complet etansa.

Cultura si divertisment

Legenda râurilor de mercur din mormântul primului împărat al Chinei capătă susținere științifică

Articole asemanatoare