Cultura si divertisment

Din umilinta spre vis - inceputul unei povesti fara varsta Cenusareasa este o tanara silita de mama vitrega sa traiasca drept servitoare in propria casa. Cu blandete si rabdare, ea isi ajuta mama vitrega si pe cele doua surori vitrege sa se pregateasca pentru mult asteptatul Bal al Primaverii, unde se zvoneste ca Printul isi va alege viitoarea sotie. Vanitoase si capricioase, surorile ajung sa se certe pentru un sal brodat, pe care il rup in doua, intr-o scena plina de umor si ironie. Ramasa printre treburi si amintiri, Cenusareasa isi aminteste cu nostalgie chipul mamei sale adevarate. In visare ii apare Zana cea buna, aducandu-i promisiunea unei vieti mai luminoase. Intre timp, in casa continua pregatirile febrile: rochii alese cu grija, o scurta lectie de dans, apoi plecarea grabita spre palat, lasand-o pe Cenusareasa singura, in tacere. Vraja care schimba destinul Singura, tanara indrazneste sa viseze ca este si ea invitata la bal. Iar visul prinde viata: Zana cea buna, ajutata de zanele anotimpurilor, transforma zdrentele intr-o rochie splendida si dovleacul intr-o trasura eleganta. Totul straluceste de promisiune, dar magia are o limita: la miezul noptii, vraja se va risipi. Cu inima batandu-i de emotie si cu avertismentul in minte, Cenusareasa porneste spre palat. Balul Primaverii este in plina desfasurare. Surorile vitrege incearca zadarnic sa atraga atentia Printului, care refuza politicos fiecare invitatie la dans. Aparitia misterioasei tinere opreste insa timpul in loc. Printul si intreaga curte sunt fermecati de frumusetea si gratia ei. Pe masura ce orele trec, Cenusareasa cucereste inimile tuturor prin nobletea si bunatatea sa, iar Printul, indragostit, ii ramane alaturi intreaga seara. Dar cand orologiul bate miezul noptii, vraja incepe sa se destrame. Cenusareasa fuge in graba, pierzand un pantofior de cristal, pe care printul il gaseste si jura ca o va descoperi pe necunoscuta care i-a schimbat destinul. Cautarea si recunoasterea - adevarul iese la lumina Insotit de patru prieteni si de cizmar, Printul porneste prin regat pentru a gasi tanara misterioasa. Lista candidatelor se restrange, iar in cele din urma ajunge chiar la casa Cenusaresei. Intre timp, surorile se cearta aprins, fiecare convinsa ca ea l-a impresionat mai mult pe Print, vestea sosirii acestuia starnind agitatie. Pantoful nu li se potriveste nici surorilor, nici mamei vitrege, iar in incercarea de a o impiedica pe Cenusareasa sa-l probeze, se creeaza o adevarata invalmaseala. In haosul momentului, din buzunarul fetei cade celalalt pantofior. Printul o recunoaste: ea este aleasa inimii sale. Adevarul iese la lumina, iar nedreptatea este invinsa. Cenusareasa, tanara umilita odinioara, devine printesa, iar povestea ei se transforma intr-un imn coregrafic dedicat sperantei, curajului si puterii de a visa. Regie, Coregrafie, Decor, Lumini: Renato Zanella Scenograf costume: Olgica Gjorgieva Dirijor: Daniel Jinga Distributie: Cenusareasa: Amyra Badro/Ada Gonzalez; Printul: Robert Enache/Bogdan Canila; Zana: Maria Gogonea/Elena Chirita; Faun: Stefan Mester/Alfie Pearce; Mama vitrega: Egoitz Segura/David Dutu - debut; Surorile vitrege: Horia Bucur - debut, Jacob Connor; Anotimpurile Primavara: Carlotta de Mattei/Diana Gal; Vara: Irina Chiriacescu, Catalin Bucuresteanu/Anays Eregep - debut, Tiberiu Pepenica - debut; Toamna: Octavia Cristea/Rebecca Rudolf - debut; Iarna: Ruxandra Necula - Stefano Nappo/Diana Zinchenko - debut, Stefano Nappo: Profesorii de dans: Andreea Tarus - debut, Lauritz Carl/Ruxandra Necula, Cristian Gidoi; Regele: Gigel Ungureanu; Regina: Bianca Ungureanu/Raluca Jercea; 4 Prieteni ai printului: Riku Kawanishi, David Dutu/Cristian Susu, Daichi Yamagata, Stefano Nappo; 2 Slujnice: Lacramioara Proca, Corina Bogdan; Cizmarul: Mircea Ionitￌa Maestri de repetitie: Adina Tudor/Mihaela Soare, Gabriela Popovici, Eliza Maxim, Virgil Ciocoiu, Raluca Ciocoiu, Alexandra Gavrilescu Cu participarea Ansamblului de Balet si a Orchestrei Operei Nationale Bucuresti "Cenusareasa" se incheie ca o promisiune soptita fiecarui suflet din sala: ca bunatatea nu ramane niciodata nerasplatita, ca visul nascut in tacere poate invinge orice umilinta si ca magia adevarata nu sta in vraja, ci in puterea de a crede. In ultima reverenta, baletul nu lasa in urma doar frumusetea miscarii, ci emotia pura a unei povesti care ne aminteste ca, dincolo de cenusa, exista intotdeauna lumina, iar iubirea isi gaseste drumul exact atunci cand speranta pare pierduta. Publicul este invitat sa traiasca aceasta emotie duminica, 22 februarie, de la ora 18:30, pe scena Operei Nationale Bucuresti.