Economic

Executia bugetului general consolidat in primele trei luni ale anului 2026 s-a incheiat cu un deficit de 21,09 miliarde de lei, ceea ce inseamna 1,03% din PIB, comparativ cu deficitul de 43,66 miliarde de lei, care insemna 2,28% din PIB, inregistrat in aceeasi perioada a anului 2025. Aceasta evolutie reprezinta o diminuare de 1,25% a deficitului bugetar ca pondere in PIB, pe fondul cresterii veniturilor si al controlului cheltuielilor. Nominal, scaderea este de aproximativ doua ori mai mica, daca nu ar fi luata in calcul cresterea PIB-ului anual. "Rezultatele primului trimestru confirma angajamentul de consolidare fiscala, reusind o reducere semnificativa a deficitului, concomitent cu mentinerea unui ritm ridicat al investitiilor publice, sustinut prioritar din fonduri europene", au transmis oficialii Ministerului Finantelor. De unde provin cele mai multe venituri In primele trei luni ale anului, veniturile totale au insumat 158,76 mld lei, care inseamna o crestere de 12,3% fata de aceeasi perioada din 2025. Exprimate ca pondere in PIB, veniturile au avansat cu 0,39%, sustinute in principal de incasarile din TVA, impozit pe salarii si venit, precum si impozite si taxe pe proprietate. Incasarile nete din TVA au atins 33,63 mld lei, in crestere cu 17,7%. Rezultatul a fost impulsionat de accelerarea incasarilor brute din TVA (+20,3%), ca urmare a modificarii cotelor de TVA, conform Legii nr. 141/2025. Totodata, restituirile de TVA au crescut la 10,71 mld lei, fata de 8,29 mld lei in primul trimestru din 2025, ceea ce a asigurat o lichiditate suplimentara in economie. Impozitul pe salarii si venit a generat incasari de 17,97 mld lei, o crestere de 19%. Aceasta dinamica a fost sustinuta de avansul semnificativ al impozitului pe dividende (+53%), dar si de cresterea impozitului pe salarii (+7,6%), influentata de eliminarea facilitatilor fiscale in sectoarele constructii, agricultura, industria alimentara si IT, arata oficialii MFP. Contributiile de asigurari au totalizat 53,28 mld lei, in crestere cu 7%, depasind dinamica fondului de salarii din economie. Evolutia reflecta atat extinderea bazei de impozitare, cat si un transfer efectiv catre Pilonul II de pensii mai ridicat fata de cel realizat in primul trimestru al anului 2025. Este vorba de viramente de 5,77 mld lei in primele trei luni ale anului 2026 la pensiile obligatorii adminsitrate privat, fata de 5,21 mld lei in primul trimestru din 2025. In ceea ce priveste veniturile din accize, acestea au insumat 10,95 mld lei, consemnand o crestere de 9,2% fata de acelasi interval de anul trecut, fiind sustinute in special de avansul incasarilor din accizele pentru produsele energetice (+20,6% an/an). Sumele rambursate de Uniunea Europeana au inregistrat o crestere semnificativa, ajungand la 13,20 mld lei, in crestere cu 43,5% fata de primele trei luni ale anului trecut. Cheltuieli mai mici cu 0,9% din PIB Potrivit MFP, cheltuielile totale cuprinse in bugetul general consolidat au insumat 179,85 mld lei, inregistrand o scadere nominala de 2,8% fata de perioada similara a anului trecut. Calculate ca pondere din PIB, cheltuielile s-au redus de la 9,7% la 8,8%, ceea ce inseamna o scadere de 0,9% de la an la an. Cheltuielile de personal au fost de 40,85 mld lei, in scadere cu 1,28 mld lei fata de primul trimestru din 2025. "Reducerea a fost determinata de limitarea sporurilor si de limitarea cheltuielilor salariale in perioada 2025-2026, ponderea acestora in PIB scazand la 2,0%, cu 0,2% mai mici fata de aceeasi perioada a anului precedent", arata MFP. Cheltuielile cu bunurile si serviciile au totalizat 23,56 mld lei, in crestere cu 5,8%, comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent. Evolutia este explicata prin faptul ca in ianuarie 2025 au fost platite din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate sume pentru decontarea medicamentelor cu si fara contributie personala si a medicamentelor utilizate in programele nationale de sanatate restante din anul 2024. Banii virati la investittii Cheltuielile pentru investitii, care includ cheltuielile de capital, precum si cele aferente programelor de dezvoltare finantate din surse interne si externe, au fost de 21,67 mld lei, din care 74,92% reprezinta valoarea platilor pentru proiectele finantate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027, finantate din sumele reprezentand asistenta financiara nerambursabila aferenta PNRR, precum si cele finantate din sumele aferente componentei de imprumut a PNRR. De asemenea, valoarea platilor pentru proiectele finantate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027, finantate din sumele reprezentand asistenta financiara nerambursabila aferenta PNRR, precum si cele finantare din sumele aferente componentei de imprumut a PNRR pe primele trei luni este cu 1,8 mld lei, respectiv cu 12,72%, mai mult decat aceeasi perioada a anului precedent Acestea compenseaza investitiile finantate din fonduri nationale unde se inregistreaza o scadere si pe fondul faptului ca in primul trimestrul al anului 2025 au fost achitate facturile ramase neachitate in anul 2024 pe programele nationale de investitii. Cheltuielile cu dobanzile s-au situat la 13,37 mld lei, cu 0,88 mld lei mai mari fata de aceeasi perioada a anului trecut, mentinandu-si ponderea de 0,7% din PIB. Cheltuielile cu asistenta sociala au totalizat 63,54 mld lei, in scadere cu 0,2% comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent, tinand cont de masurile luate prin Legea nr. 141/2025 privind unele masuri fiscal-bugetare. Cheltuielile cu asistenta sociala au fost influentate si de platile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrica si gaze naturale, respectiv pe cele trei luni ale anului 2026, au fost in suma de 49,07 milioane lei. Cheltuielile cu subventiile, in valoare de de 2,83 mld lei, au vizat transportul de calatori, sprijinul pentru producatorii agricoli si schema de compensare la energie pentru consumatorii noncasnici (16,86 mil lei). Alte cheltuieli au fost de 2,76 miliarde lei, reprezentand burse pentru elevi si studenti, sustinerea cultelor, alte despagubiri civile si sumele aferente titlurilor de plata emise de Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor. Potrivit MFP, cheltuielile privind proiectele finantate din fonduri externe nerambursabile au fost de 15,84 mld lei, care cuprind proiecte cu finantare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 si cadrului 2021-2027, inclusiv subventiile de la Uniunea Europeana aferente agriculturii, din fondul de modernizare, precum si proiecte cu finantare din sumele reprezentand asistenta financiara nerambursabila aferenta PNRR.