Cultura si divertisment

Un studiu realizat de cercetatoarea Heather Leslie, una dintre primele persoane care a identificat microplastice in sangele uman, descrie fenomenul drept o "furtuna de microplastice" generata de numeroase surse de expunere inca insuficient intelese. Raportul, care analizeaza peste 350 de studii stiintifice, arata ca particulele de plastic pot patrunde in organism prin mediul inconjurator, produse de uz casnic, obiecte pentru copii, echipamente medicale sau alimente si bauturi, scrie Euronews. Microplastice in spitale si echipamente medicale Cercetarea indica faptul ca unele proceduri medicale pot introduce involuntar microplastice in organism. Dispozitive precum cateterele cardiace, implanturile ortopedice, implanturile mamare din silicon sau sistemele pentru perfuzii pot elibera particule microscopice de plastic. In salile de operatie au fost detectate pana la 9.258 de particule de microplastic pe metru patrat intr-o singura tura de lucru. Raportul arata ca si nou-nascutii prematuri pot fi expusi la aceste particule. Bebelusii hraniti intravenos in unitati neonatale ar putea primi pana la 115 particule de microplastic in 72 de ore doar din circuitele de perfuzie. Jucariile pentru copii si mediul din locuinte Produsele pentru copii sunt, de asemenea, identificate ca surse importante de microplastice. Caramizile de constructie, saltelele de joaca sau alte obiecte fabricate din plastic pot elibera particule de PET, polipropilena, polietilena sau PVC in mediul din locuinta. Copiii sunt considerati mai vulnerabili deoarece inhaleaza mai mult aer raportat la greutatea corporala si ingera mai usor particule de praf in timpul jocului. Si laptele praf pentru sugari poate contine microplastice, provenite din ambalaje, la niveluri estimate intre mai putin de o particula si pana la 17 particule pe gram. Raportul indica si o alta sursa mai putin discutata: vopseaua. Multe tipuri de vopsea contin polimeri plastici. Pe masura ce stratul de vopsea se degradeaza sau este indepartat, pot fi eliberate cantitati foarte mari de particule microscopice. Un singur strat de vopsea aplicat pe o suprafata de 100 de metri patrati poate contine intre 17 si 68 de cvadrilioane de particule polimerice. Unele tehnologii climatice ar putea agrava problema Raportul avertizeaza ca anumite tehnologii propuse pentru combaterea schimbarilor climatice ar putea creste expunerea la microplastice. Un exemplu este injectarea de aerosoli in stratosfera, o metoda de geoinginerie solara analizata de mai multe state pentru a reduce incalzirea globala. Unele patente existente descriu dispersarea in atmosfera a unor particule foarte mici, inclusiv particule polimerice, la altitudini de pana la 20 de kilometri. Acest lucru ar putea crea o noua sursa de microplastice transportate prin aer si depuse ulterior prin precipitatii. Apel pentru reducerea utilizarii plasticului Autorii raportului spun ca expunerea la microplastice nu este doar o problema de poluare, ci rezultatul modului in care materialele plastice sunt integrate in produse si infrastructura. Particulele se pot acumula in organe si sunt asociate cu inflamatii, deteriorarea celulelor si posibile riscuri cardiovasculare sau oncologice. Raportul recomanda autoritatilor sa intensifice cercetarea impactului asupra sanatatii si sa adopte masuri pentru reducerea expunerii la microplastice. Potrivit cercetatorilor, diminuarea dependentei de plastic in produse de zi cu zi ar putea reduce semnificativ acest fenomen.