Politic-Social

Potrivit unui comunicat transmis de reprezentantii Ministerului Culturii, principiul de la care pornesc toate propunerile transmise este unul singur: pentru munca de valoare egala trebuie sa existe salarizare egala. "Propunerile vizeaza apropierea nivelului de salarizare pentru functiile de specialitate din muzee, biblioteci, centre culturale si institutii media culturale la nivelul existent in sectorul artelor spectacolului si o corelare mai echilibrata cu profesiile din sistemul de educatie. Documentul a fost elaborat in urma consultarilor cu organizatiile sindicale reprezentative, a dezbaterilor din cadrul Comisiei de Dialog Social si a analizelor tehnice realizate pe baza metodologiei utilizate de Banca Mondiala in cadrul reformei salarizarii. Analiza compara functiile de specialitate din cultura cu functia de profesor in invatamantul preuniversitar, gradul didactic I, vechime de peste 25 de ani, utilizand aceleasi criterii de evaluare: nivelul studiilor, complexitatea activitatii, responsabilitatea decizionala, impactul social, coordonarea, comunicarea profesionala si conditiile de munca. Rezultatele arata ca specialistii din muzee si biblioteci ating niveluri comparabile si, in multe situatii, superioare in ceea ce priveste complexitatea atributiilor si responsabilitatea profesionala", se arata in comunicatul citat. O decizie privind restaurarea unei piese de patrimoniu modifica ireversibil materia unui obiect care apartine istoriei tarii Conform documentului, un muzeograf, restaurator sau conservator nu lucreaza cu obiecte care pot fi inlocuite, ci cu bunuri culturale unice. "O decizie privind restaurarea unei piese de patrimoniu modifica ireversibil materia unui obiect care apartine istoriei tarii. O expertiza privind clasarea sau declasarea unui bun produce efecte juridice directe asupra statutului acelui obiect. Specialistii din patrimoniu raspund penal si patrimonial, personal, pentru bunurile clasate in categoria Tezaur aflate in gestiunea lor, conform Codului Penal si Legii nr. 182/2000. Aceasta raspundere nu are echivalent in functia didactica. In acelasi timp, restauratorii si conservatorii isi desfasoara activitatea in conditii care presupun expunerea la substante chimice, materiale biologice, prafuri si agenti cu potential toxic sau alergen. Arheologii lucreaza in teren, in conditii meteorologice dificile, adesea in cadrul unor santiere de infrastructura majora. Cercetarea arheologica este o etapa obligatorie in constructia de autostrazi, cai ferate si alte proiecte de infrastructura nationala. Fara avizul arheologic, santierul nu poate continua. Arheologul raspunde pentru integritatea descoperirilor, pentru documentarea lor stiintifica si pentru respectarea termenelor care conditioneaza direct progresul lucrarilor. Niciun spor specific nu recunoaste aceste riscuri in legislatia actuala, desi expunerea este documentata si comparabila cu categorii profesionale care beneficiaza deja de sporuri legale", se mai arata in comunicatul de presa. Bibliotecarul nu e doar cel care imprumuta carti Reprezentantii Ministerului Culturii atrag atentia asupra situatiei bibliotecilor nationale si a marilor biblioteci de patrimoniu. Perceptia potrivit careia activitatea bibliotecarului se rezuma la imprumutul de carte nu mai corespunde realitatii. "Biblioteca Nationala a Romaniei si Biblioteca Academiei Romane gestioneaza manuscrise, documente rare, incunabule, harti istorice, colectii speciale si fonduri documentare unice si desfasoara activitati de cercetare, conservare, restaurare si digitizare. In aceste institutii lucreaza specialisti cu studii universitare, masterate si doctorate, cu competente in paleografie, istoria cartii, conservarea patrimoniului si cercetarea documentara. Un bibliotecar de patrimoniu poate avea in responsabilitate manuscrisele lui Mihai Eminescu, documente medievale, editii princeps sau alte bunuri culturale de importanta nationala. Responsabilitatea sa este comparabila cu cea a unui muzeograf care administreaza obiecte clasate in patrimoniul cultural national. Responsabilitatea este identica. Salarizarea nu", spun reprezentantii Ministerului. Blocajul de angajare din ultimii ani a dus la imbatranirea angajatilor din muzee si biblioteci Potrivit acestora, evaluarile care au tratat generic profesia de bibliotecar, fara diferentiere intre bibliotecile locale si marile institutii de patrimoniu si cercetare, nu reflecta complexitatea reala a activitatii desfasurate in aceste institutii. Dincolo de echilibrarea grilelor, propunerile includ si corectii tehnice ale proiectului de lege: unificarea unor pozitii cu coeficienti identici, introducerea unor functii absente din grile, repozitionarea unor functii incorect ierarhizate si eliminarea diferentierii salariale intre institutiile nationale si cele locale. Conform sursei, blocajul de angajare din ultimii ani a imbatranit colectivele din muzee si biblioteci. Echilibrarea salariala deschide calea unei recrutari controlate, corelata cu iesirile naturale din sistem. "Patrimoniul nu se conserva singur. Bibliotecile nu functioneaza singure. Muzeele nu isi cerceteaza singure colectiile. In spatele fiecarui manuscris salvat, al fiecarei piese restaurate, al fiecarei expozitii, al fiecarei colectii puse la dispozitia publicului se afla oameni cu pregatire inalta, cu responsabilitati reale si cu o contributie esentiala la pastrarea identitatii culturale a Romaniei", mai spun reprezentantii Culturii.