Politic-Social

Muresan este vicepresedinte al grupului Partidului Popular European si membru atat in Comisia pentru bugete (BUDG), cat si in Comisia pentru afaceri economice si monetare (ECON) a Parlamentului European. In actuala legislatura conduce si Delegatia Parlamentului European la Comitetul parlamentar de asociere UE-Republica Moldova. Dosarul care i-a ocupat insa o parte importanta a activitatii in 2026 este viitorul Cadru Financiar Multianual 2028-2034, practic planul dupa care Uniunea Europeana va cheltui banii in urmatorii sapte ani. Muresan si Carla Tavares au fost desemnati in noiembrie 2025 co-raportori ai Comisiei pentru bugete pentru acest dosar. Cei doi au redactat raportul interimar prin care Parlamentul European si-a stabilit propriile cifre si conditii inaintea negocierilor cu guvernele statelor membre. De ce rolul de co-raportor este important Raportorii sunt cei care pregatesc pozitia Parlamentului, negociaza amendamentele si compromisurile cu celelalte grupuri politice si duc dosarul prin comisie si apoi prin plen. In cazul bugetului multianual, raportul stabileste practic liniile de negociere ale Parlamentului European in fata celor 27 de guverne. Iar Parlamentul are o parghie esentiala: statele membre trebuie sa ajunga in unanimitate la o intelegere asupra cadrului financiar, insa bugetul pe sapte ani nu poate fi adoptat fara acordul Parlamentului European. De ce negocierile urmatoare sunt importante pentru Romania Pentru Romania, rezultatul final al negocierilor va influenta direct cati bani vor exista dupa 2027 pentru infrastructura, dezvoltarea regiunilor, agricultura si alte programe europene. In acest moment exista trei pozitii care trebuie reconciliate: Comisia Europeana a pus pe masa propunerea initiala, mai multe state contributoare nete cer reduceri, iar Parlamentul European solicita o anvelopa mai mare si protejarea agriculturii si a coeziunii. Un acord final presupune atat unanimitatea celor 27 de state membre, cat si aprobarea Parlamentului European. Muresan, la Strasbourg: Guvernele nu controleaza suficiente voturi in Parlament Intr-o conferinta de presa sustinuta zilele acestea la Strasbourg, Muresan a prezentat calcule privind raportul de forte dintre guvernele statelor membre si Parlamentul European. Potrivit acestuia, toate partidele aflate la guvernare in cele 27 de state membre detin impreuna aproximativ 270 de mandate in Parlamentul European, in conditiile in care pentru majoritatea absoluta sunt necesare 361. "Sprijinul Parlamentului European se poate obtine doar in Parlamentul European", a avertizat Muresan la Strasbourg. Parlamentul poate spune "nu" Pentru Romania, una dintre principalele mize o reprezinta fondurile pentru politica de coeziune si agricultura. Acestea finanteaza investitii in infrastructura, dezvoltare regionala si proiecte locale, precum si platile si programele destinate fermierilor. Intrebat de Mediafax la Strasbourg daca Parlamentul ar putea respinge bugetul in cazul in care aceste alocari vor fi insuficiente, Muresan a raspuns: "Categoric, da." El a precizat apoi ca Parlamentul "nu va vota un buget" in care fondurile destinate fermierilor si politicii de coeziune sunt insuficiente. Sase state vor reduceri. Muresan: "Gresesc" Negocierile s-au complicat dupa ce mai multe state contributoare nete au cerut reducerea propunerii Comisiei Europene. La Strasbourg, Muresan le-a nominalizat: Germania, Austria, Tarile de Jos, Suedia, Finlanda si Danemarca. "Consider ca aceste sase state gresesc", a declarat europarlamentarul. In argumentatia sa, reducerea bugetului european nu face sa dispara problemele pe care statele trebuie sa le rezolve. "Cred ca vor fragiliza Europa", a spus Muresan despre reducerile propuse, argumentand ca nevoile de securitate si competitivitate vor trebui oricum finantate, eventual din bugetele nationale. El a contestat in mod particular argumentul potrivit caruia cresterea contributiilor nationale ar reprezenta o povara disproportionata pentru marile economii europene. Muresan a dat exemplul Germaniei si a afirmat ca bugetul federal german a crescut cu 55,8% in termeni absoluti in ultimii sapte ani. In opinia sa, contributia la bugetul european trebuie analizata in raport cu evolutia economiei si a bugetelor nationale, nu doar in valoare nominala. Aproape 2.000 de miliarde de euro si o disputa privind cine plateste Comisia Europeana a propus pentru perioada 2028-2034 un buget de aproape 2.000 de miliarde de euro. Problema este ca in aceasta suma intra si rambursarea datoriei contractate de Uniune prin NextGenerationEU. Parlamentul considera ca, dupa scoaterea acestor rambursari din calcul, banii ramasi pentru politicile europene sunt insuficienti in raport cu noile responsabilitati ale Uniunii. Raportul coordonat de Muresan si Tavares propune 1,27% din VNB-ul Uniunii pentru cadrul financiar propriu-zis si inca 0,11% pentru plata datoriei NextGenerationEU, ceea ce ar duce anvelopa totala la aproximativ 1,38% din VNB. Argumentul Parlamentului este ca UE trebuie sa finanteze simultan apararea, securitatea, competitivitatea si inovarea, fara sa reduca programele de coeziune, agricultura si celelalte politici deja existente. Muresan sustinea aceeasi idee si in aprilie, atunci cand raportul sau era dezbatut in plen: Europa are nevoie de un buget care sa raspunda simultan nevoilor de securitate, independenta energetica, competitivitate si securitate alimentara. Muresan propune bani noi in locul taierilor Europarlamentarul a prezentat alegerea intr-o formula directa: Uniunea poate fie sa taie din banii pentru fermieri, infrastructura si aparare, fie sa incerce sa obtina venituri suplimentare inclusiv de la marile companii globale care opereaza pe piata europeana. In acest context i-a nominalizat pe Elon Musk, Jeff Bezos si Mark Zuckerberg si a spus ca ar fi "o greseala sa taiem fondurile europene pentru fermieri" pentru a evita contributii suplimentare din partea marilor companii care beneficiaza de piata unica. Comisia Europeana a propus, la randul sau, noi "resurse proprii" pentru bugetul UE, intre care venituri din certificatele de emisii, mecanismul de ajustare a carbonului la frontiera, deseurile electronice si contributii ale companiilor mari. Discutia este insa departe de a fi inchisa, mai multe guverne fiind reticente fata de introducerea unor noi surse de venit la nivel european.