×

Accesează contul My Orange

Externe

Narvalii, transformați în cercetători ai Arcticii. Descoperiri îngrijorătoare vin din fiordurile...

Narvalii, transformați în cercetători ai Arcticii. Descoperiri îngrijorătoare vin din fiordurile Groenlandei

05.09.2026, 08:55 Sursa: mediafax.ro

Aplicatia Orange Sport este gratuita si poate fi descarcata din Google Play si App Store

Narvalii, cunoscuti drept "unicornii marii" au colectat date despre temperatura si salinitatea apei intr-o regiune greu accesibila pentru cercetatori. Informatiile obtinute ofera noi dovezi privind patrunderea apei relativ calde si sarate din Oceanul Atlantic adanc in interiorul fiordurilor Groenlandei, scrie CNN. Aceasta apa ajunge pana la ghetari si poate contribui la topirea acestora, accelerand pierderea de gheata si amenintand calota glaciara a Groenlandei. "Descoperirile sunt foarte ingrijoratoare, deoarece indica topirea rapida a ghetarilor care se termina in mare", a declarat Eric Achterberg, profesor la Centrul GEOMAR Helmholtz pentru Cercetari Oceanice din Kiel, Germania, care nu a participat la studiu. Narvalii au colectat date in zone inaccesibile navelor Estul Groenlandei gazduieste ghetari importanti care dreneaza o parte a calotei glaciare in ocean. Regiunea este, de asemenea, traversata de curenti oceanici importanti, care transporta apa polara rece catre Atlanticul de Nord si influenteaza distributia apei dulci si viata marina. Zona are un rol important in cadrul Circulatiei Meridionale de Rasturnare a Atlanticului (AMOC), un sistem major de curenti oceanici care influenteaza clima si vremea la nivel global. In acelasi timp, oamenii de stiinta avertizeaza de mai mult timp asupra posibilitatii ca aceasta circulatie sa incetineasca semnificativ, ceea ce ar putea avea consecinte majore asupra climei globale. "In multe privinte, estul Groenlandei este un indicator al schimbarilor climatice la care ne putem astepta in Atlanticul de Nord", a declarat Mads Peter Heide-Jrrgensen, unul dintre autorii studiului si profesor la Institutul de Resurse Naturale din Groenlanda. Cercetarea regiunii este insa dificila din cauza izolarii si a conditiilor meteorologice extreme. Navele de cercetare intampina dificultati in navigarea printre gheturi, iar in timpul iernii accesul este si mai complicat. Narvalii pot ajunge insa in aceste zone pe tot parcursul anului si se pot scufunda la adancimi de aproape 1.800 de metri, ceea ce le permite cercetatorilor sa obtina informatii din aproape intreaga coloana de apa. Peste 2.000 de observatii despre apa din fiorduri Cei sase narvali au fost capturati de vanatori, dupa care cercetatorii le-au montat dispozitive de monitorizare cu o greutate mai mica de jumatate de kilogram. Instrumentele au fost concepute pentru a masura si transmite prin satelit, pe perioade lungi, date privind temperatura si salinitatea apei. Intre 2017 si 2020, narvalii au furnizat peste 2.000 de observatii, date care au fost apoi combinate cu informatii din World Ocean Database, colectate in principal de nave. Rezultatele indica un fenomen de "atlanticizare" a regiunii, prin care apa relativ calda si sarata din Atlantic patrunde tot mai mult in marile arctice. Cercetatorii au identificat un trend pe termen lung in care aceasta apa mai calda ajunge direct in apropierea ghetarilor, unde poate topi partea inferioara a ghetii si accelera pierderea de masa glaciara. In anumite zone, apa provenita din Atlantic a patruns mai mult de 290 de kilometri in sistemul de fiorduri. "A fost o revelatie", a spus Heide-Jrrgensen. Datele obtinute de narvali, comparabile cu decenii de cercetare Eric Achterberg a descris folosirea narvalilor pentru colectarea datelor drept o metoda "unica si eleganta", subliniind ca informatiile obtinute in timpul iernii sunt deosebit de importante, deoarece navele nu pot opera in regiune in acea perioada. Helen Coxall, profesor de micropaleontologie marina la Universitatea din Stockholm, care nu a participat la studiu, a apreciat ca narvalii au furnizat in doar trei ani aproape acelasi numar de analize pe care oamenii le-au realizat in aproximativ 130 de ani. Datele colectate de animale ofera astfel cercetatorilor o imagine mai clara asupra modului in care apa calda din Atlantic contribuie la topirea calotei glaciare din Groenlanda. Cercetatorii spun insa ca sunt necesare mai multe studii pentru a intelege pe deplin procesele oceanice din aceasta regiune izolata a Arcticii. "Acesta este doar o mica piesa din imaginea de ansamblu a ceea ce se intampla in intregul Atlantic de Nord", a declarat Heide-Jrrgensen.

Legal disclaimer:

Acesta este un articol informativ. Produsele descrise pot sa nu faca parte din oferta comerciala curenta Orange. Continutul acestui articol nu reprezinta pozitia Orange cu privire la produsul descris, ci a autorilor, conform sursei indicate.



Articole asemanatoare