Cultura si divertisment

Preocuparea pentru nemurire a omului nu este noua, dar atunci cand aceasta se transforma in obsesie, devine o himera intr-un univers haotic, greu de controlat. Omul care-si neaga finitudinea, are, din punct de vedere psihologic, trasaturi specifice de personalitate: de la frica de moarte, pana la narcisism accentuat, pana la cult al personalitatii si delir de grandoare. Unora le e suficient sa fie nemuritori simbolic, prin operele lor sau prin campaniile lor militare. Alexandru cel Mare era obsedat sa ramana in eternitate si de aceea a infiintat mai multe orase care-i poarta numele. Lenin - alt obsedat de nemurire - e mumificat si expus in Mausoleul din Piata Rosie, din Moscova. Qin Shi Huang, primul imparat al Chinei Unite, patologic obsedat de nemurire, lua pastile cu mercur, crezand sincer ca va trai vesnic. Kim Ir Sen, fondatorul Coreei de Nord, este declarat oficial "Presedintele Etern", iar cultul sau continua dupa moartea sa, prin mostenitorii sai, la fel de maniaci ca si el. Acesti oameni sunt "iluzorii" Recenta discutie dintre Vladimir Putin si Xi Jinping, care, din binecuvantate ratiuni tehnologice, a ajuns la urechile publicului, pe tema nemuririi, i-au facut pe oamenii de stiinta sa zambeasca: acesti oameni sunt "iluzorii", spune profesorul Eric Boulanger, specialist in geriatrie, intervievat de revista franceza "Paris Match". "Odata cu dezvoltarea biotehnologiei, organele umane pot fi transplantate continuu... oamenii se pot intineri pe masura ce imbatranesc si ar putea chiar deveni nemuritori", i-a spus Xi Jinping lui Putin, iar profesorul Boulanger comenteaza pentru revista franceza: "Putem purta dezbateri despre economie, imigratie sau securitate, asa cum ii place lui Donald Trump, dar aici atingem esentialul: viata. Din punct de vedere stiintific, afirmatiile lor nu au nicio baza. Astazi, in ciuda progreselor considerabile in medicina si biologie, nimeni nu s-a descurcat mai bine decat Jeanne Clement, care a murit la 122 de ani acum aproape treizeci de ani. Si de atunci, in ciuda progreselor in imagistica medicala, chimioterapie, transplanturi si biotehnologie, nicio fiinta umana nu a depasit acest record. Limitele longevitatii par a fi stabilite in jurul a 125 de ani, poate cel mult 135 de ani. Suntem foarte departe de nemurire". "Acesti americani bogati inghit tot ce exista" Intrebat daca unii miliardari din Sillicon Valley, care investesc averi impresionante in programe de longevitate sunt seriosi in demersurile lor, Boulanger a raspuns: "Este aceeasi problema. Acesti americani bogati inghit tot ce exista: medicamente, suplimente alimentare, diverse injectii. Drept urmare, nici macar nu stim ce functioneaza si ce nu. Domnul Johnson a luat rapamicina, un medicament puternic, inainte de a fi nevoit sa se opreasca din cauza infectiilor pielii si plamanilor. Corpul sau a devenit un laborator experimental, fara nicio validare stiintifica. Putem testa orice si totul, dar asta nu inseamna ca putem controla imbatranirea". Ideea de a inlocui un corp intreg, organ cu organ este de-a dreptul deliranta, spune profesorul Boulanger: "Sa luam un exemplu: daca rinichiul tau imbatraneste, putem lua in considerare un transplant. Daca inima ta imbatraneste, poate si ea. Dar ce facem cu tesuturile conjunctive, cu vasele de sange, cu creierul? Nu vom inlocui niciodata totul. Si transplanturile de creier nu exista, nici la oameni, nici la animale. Nu stim cum sa reconectam miliardele de neuroni, nervii, maduva spinarii. A vorbi despre un "transplant de creier" este o prostie totala". "Trebuie sa distingem stiinta de fantezie" Un alt argument a fost si acesta demontat: progresele in medicina regenerativa: organoide, celule stem, bioimprimare... Nici aici raspunsul nu a fost pozitiv: "Trebuie sa distingem stiinta de fantezie. Da, stim cum sa crestem pseudo-organe in laborator, cum ar fi fragmente de tesut cardiac care se contracta intr-o placa de cultura. Dar o inima reala este mult mai mult decat atat: mai multe structuri diferite, artere coronare, valve... Suntem doar la 5% din drumul spre recrearea unui organ functional. Cat despre imprimarea biologica, aceasta ne permite sa grupam celulele, dar nu si sa cream vase reale sau structuri complexe. Astazi, singura aplicatie clinica ramane transplantul de celule stem, care poate inlocui un organ defect. Dar cu siguranta nu pentru a intineri". Epigenetica - cea mai importanta revolutie Profesorul Boulanger adauga ca singurul lucru care poate inversa cursul imbatranirii este schimbarea modului de viata - mancare adecvata, somn, corp mai dinamic, creier mai dinamic. Da asigurari ca trei tipuri de medicamente sunt promitatoare pentru combaterea imbatranirii, dar nu face niciun fel de promisiune si mai spune ca mai e mult pana departe: senoliticele (medicamente care vizeaza celulele senescente), tratamentele folosite pentru diabet pe baza de methformina sau inhibitorii GLP-1 (Ozempicul) ar putea incetini imbatranirea, dar aceasta nu este decat o ipoteza ce trebuie dovedita. Epigenetica, potrivit lui Boulanger, este cea mai importanta revolutie: datorita biomarkerilor epigenetici, putem estima daca corpul nostru este mai batran sau mai tanar decat varsta noastra civila. Insa doar un mod de viata sanatos, spune prof. Boulanger, poate fi promisiunea pentru o viata lunga. In niciun caz pentru nemurire!