Externe

Presedintele Consiliului European, Antonio Costa, a incercat miercuri sa transforme una dintre cele mai controversate componente ale viitorului buget al Uniunii Europene - introducerea unor noi venituri la nivel european - intr-un argument pentru guvernele care se opun cresterii contributiilor catre Bruxelles. "Nu putem cere mai mult statelor membre. Trebuie sa cream noi resurse proprii pentru a proteja bugetele nationale", a declarat Costa, intr-o conferinta de presa comuna cu cancelarul german Friedrich Merz, la Berlin, potrivit POLITICO. "Toate bugetele nationale trebuie respectate", a adaugat liderul portughez. Germania vrea sute de miliarde taiate din bugetul UE Mesajul lui Costa vine in momentul in care negocierile pentru bugetul multianual al UE pentru perioada 2028-2034 intra intr-o etapa decisiva. Comisia Europeana a propus un buget de aproape 2.000 de miliarde de euro, echivalent cu aproximativ 1,26% din venitul national brut al Uniunii. Germania considera insa ca suma este prea mare. Friedrich Merz a reiterat la intalnirea cu Costa ca doreste reducerea propunerii Comisiei cu "cateva sute de miliarde de euro", afirmand ca majorarea este imposibil de sustinut deoarece, in cele din urma, "contribuabilul european trebuie sa plateasca factura". Berlinul nu este singur. Germania, Danemarca, Tarile de Jos, Austria, Finlanda si Suedia au adoptat la sfarsitul lunii august o pozitie comuna prin care cer un buget european "accesibil si viabil" si o prioritizare a cheltuielilor pentru securitate si aparare, competitivitate, migratie si suveranitate. Reuters noteaza ca Germania sustine reducerea cu sute de miliarde de euro a propunerii Comisiei si se opune inclusiv unei noi runde de imprumuturi comune ale UE. Argumentul lui Costa: taxe europene in locul unor contributii nationale mai mari Costa incearca sa rezolve una dintre ecuatiile cele mai dificile ale negocierii: cum poate UE sa cheltuiasca mai mult pentru aparare, competitivitate si alte politici comune fara sa ceara guvernelor sa vireze mult mai multi bani din bugetele lor nationale. Solutia sustinuta de Bruxelles este extinderea asa-numitelor "resurse proprii" ale Uniunii Europene. In practica, acestea reprezinta venituri care intra in bugetul UE prin mecanisme stabilite la nivel european si reduc suma care trebuie acoperita prin contributiile statelor membre raportate la venitul national brut. Comisia Europeana a propus cinci noi surse importante de venit: o parte din veniturile sistemului european de comercializare a certificatelor de emisii - ETS; venituri din mecanismul de ajustare a carbonului la frontiera - CBAM; o contributie calculata in functie de cantitatea de deseuri electronice necolectate; o resursa bazata pe accizele la tutun; o contributie anuala a companiilor mari care opereaza pe piata europeana. Potrivit Consiliului UE, pachetul propus ar genera aproximativ 58,2 miliarde de euro suplimentar pe an, la preturile din 2025, si este conceput tocmai pentru a reduce presiunea asupra finantelor publice nationale. Comisia estimeaza, intre altele, aproximativ 9,6 miliarde de euro anual din componenta ETS, 15 miliarde din mecanismul pentru deseurile electronice, 11,2 miliarde din componenta privind tutunul si 6,8 miliarde de euro din noua contributie a companiilor mari. De ce conteaza discutia si pentru Romania Pe de o parte, Bucurestiul are interesul ca viitorul buget european sa ramana suficient de mare pentru a finanta politica de coeziune, agricultura, infrastructura si investitiile, domenii din care Romania beneficiaza masiv. Pe de alta parte, Romania contribuie, asemenea tuturor statelor membre, la finantarea bugetului Uniunii. Daca necesarul de bani al Bruxellesului creste fara introducerea unor noi resurse proprii, diferenta trebuie acoperita intr-o masura mai mare prin contributiile nationale. Exista insa si reversul. Noile resurse proprii nu inseamna ca banii apar fara costuri. In functie de mecanism, povara poate ajunge asupra companiilor, anumitor sectoare economice sau indirect asupra consumatorilor, motiv pentru care fiecare noua sursa de venit provoaca negocieri dure intre capitale. Victoria AfD pune si mai multa presiune pe Merz Intalnirea Costa-Merz a avut loc intr-un moment politic delicat pentru cancelarul german, la numai cateva zile dupa victoria istorica a partidului de extrema dreapta Alternative fur Deutschland in alegerile regionale din Saxonia-Anhalt. Potrivit POLITICO, mai multi diplomati europeni considera ca rezultatul ar putea determina Berlinul sa adopte o pozitie si mai dura in negocierile bugetare, intr-un moment in care cheltuielile UE si sumele transferate catre Bruxelles au devenit teme sensibile in politica interna germana. Germania este cel mai important contributor la bugetul comunitar, iar pozitia Berlinului va cantari decisiv in compromisul final. Costa insista insa ca exista cheltuieli care nu mai pot fi gestionate eficient exclusiv la nivel national. Apararea si competitivitatea europeana sunt printre domeniile invocate de presedintele Consiliului European pentru a argumenta necesitatea unui buget comun mai puternic. Urmatorul moment important: summitul din octombrie Costa a indicat anterior ca summitul liderilor europeni programat pentru 15 octombrie ar trebui sa reduca numarul variantelor de noi resurse proprii aflate pe masa negocierilor si sa identifice taxele sau contributiile care ar putea obtine sprijinul statelor membre. Timpul devine o problema. Liderii europeni incearca sa ajunga la un compromis asupra bugetului 2028-2034 pana la sfarsitul acestui an. Negocierea este complicata si de regula adoptarii: cadrul financiar multianual trebuie aprobat in unanimitate de cele 27 de state membre, cu acordul Parlamentului European, iar modificarile sistemului de resurse proprii pot necesita si ratificare la nivel national.