Politic-Social

Povestea ei incepe insa cu mult inainte de momentul in care a ajuns sa "conduca" prin curtea sanctuarului in care traieste, scrie Blic. Kiki s-a nascut cu probleme severe de mobilitate, iar sansele ei de supravietuire au fost considerate foarte mici. Ce i s-a intamplat lui Kiki inainte sa ajunga la sanctuar Kiki s-a nascut in Massachusetts, in 2021, cu membre deformate si cu partea posterioara a corpului paralizata. Mama ei fusese infectata in timpul gestatiei cu virusul Cache Valley, un virus transmis prin tantari care poate provoca malformatii grave la miei atunci cand infectia apare in anumite perioade ale sarcinii. La doar 11 zile de la nastere, Kiki a ajuns la sanctuarul Don't Forget Us, Pet Us din North Dartmouth, Massachusetts. Era foarte slabita, iar mama o respinsese si nu o mai hranea. Deb Devlin, una dintre persoanele care se ocupa de sanctuar, a preluat ingrijirea mielului. Primele incercari au fost sa o ajute sa mearga La inceput, ingrijitorii au incercat mai multe metode pentru a-i imbunatati mobilitatea. Kiki a trecut prin exercitii de fizioterapie, stretching, tratamente cu laser si alte interventii, insa acestea nu au reusit sa-i redea capacitatea de a merge. La un moment dat, echipa a schimbat insa abordarea. In loc sa incerce permanent sa faca organismul lui Kiki sa functioneze asemenea celui al unei oi care poate merge, ingrijitorii au inceput sa se concentreze asupra lucrurilor pe care ea le putea face deja. Iar aici a aparut un indiciu important. Kiki invatase sa foloseasca jucarii interactive pentru copii, apasand butoanele cu capul. Ii placea in special sa caute anumite sunete si melodii. Ulterior, ingrijitorii au observat ca putea chiar sa manipuleze comenzile unui radio. Atunci s-a nascut ideea joystickului. Cum a invatat Kiki sa "conduca" Daca putea controla jucarii si alte obiecte cu ajutorul capului, ingrijitorii s-au intrebat daca nu ar putea face acelasi lucru cu un dispozitiv de deplasare. Au incercat sa adapteze un carucior, iar ulterior au obtinut o baza de scaun cu rotile motorizat. Au montat deasupra o structura asemanatoare unui carucior si au mutat joystickul intr-o pozitie in care Kiki il putea actiona cu capul. Rezultatul i-a surprins chiar si pe cei care o ingrijeau. Potrivit lui Deb Devlin, Kiki a inceput sa foloseasca dispozitivul in doar cateva secunde. Cu ajutorul joystickului, poate controla deplasarea inainte si inapoi si poate vira in diferite directii. Cu alte cuvinte, Kiki nu este pur si simplu transportata intr-un scaun cu rotile. Ea controleaza singura dispozitivul. Oaia Kiki nu isi poate folosi picioarele, dar conduce singura un scaun cu rotile.Sursa foto: Youtube O oaie care nu a renuntat la lucrurile care ii plac Viata lui Kiki nu se rezuma insa la scaunul cu rotile. Sursele despre ea spun ca oaia este foarte curioasa si ca ii plac muzica, televizorul si activitatile care ii permit sa interactioneze cu mediul. A fost filmata dansand, jucandu-se cu bule de sapun si bucurandu-se de masaje si de o suprafata cu vibratii. Kiki este, de asemenea, foarte apropiata de celelalte animale din sanctuar. Deb Devlin spune ca uneori ajunge sa aiba un rol asemanator celui de "mama" pentru animalele orfane care ajung acolo. Sanctuarul gazduieste aproximativ 40 de animale, printre care porci, vaci, cai, gaini, rate si porumbei, unele dintre ele avand la randul lor dizabilitati. Povestea lui Kiki a devenit virala Imaginile cu simpatica oita care isi controleaza singura dispozitivul de mobilitate au fost distribuite masiv pe retelele sociale. Povestea a ajuns inclusiv in presa americana si internationala, iar videoclipurile publicate de sanctuar au atras numeroase reactii. Cazul lui Kiki este interesant nu pentru ca ar demonstra ca animalul "gandeste ca un om" sau ca tehnologia i-a schimbat comportamentul, afirmatii care ar merge dincolo de ceea ce pot confirma sursele. Ceea ce poate fi observat direct este mult mai simplu si, poate, mai impresionant: Kiki a invatat relatia dintre miscarea joystickului si deplasarea dispozitivului si foloseste aceasta abilitate pentru a se deplasa independent. Povestea lui Kiki este, in esenta, una despre adaptare. Iar imaginile cu ea apasand joystickul cu capul au transformat o solutie improvizata pentru un animal cu dizabilitati intr-una dintre cele mai neobisnuite povesti despre adaptare si tehnologie.