|
Accesează contul My Orange
26.08.2026, 13:11 Sursa: mediafax.ro
Aplicatia Orange Sport este gratuita si poate fi descarcata din Google Play si App Store
Autoritatea Nationala pentru Cercetare atrage atentia ca asemenea observatii ofera indicii asupra transformarilor prin care trece sistemul climatic. Record de 21,1 grade Celsius in oceane Temperatura medie zilnica a suprafetei oceanului in regiunile cuprinse intre 60 de grade latitudine sudica si 60 de grade latitudine nordica a ajuns, la 22 august, la 21,1 grade Celsius, potrivit datelor Copernicus Climate Change Service, citate de Autoritatea Nationala pentru Cercetare. Este cea mai ridicata valoare din seria de date care incepe in 1979 si depaseste precedentul record, de 21,09 grade, inregistrat in martie 2024. Noua maxima survine in contextul dezvoltarii unui episod El Nino in Pacificul tropical. Momentul producerii recordului este neobisnuit: temperatura medie a suprafetei oceanelor ajunge in mod normal la maximul anual in martie-aprilie, nu in august. Oceanele absorb cea mai mare parte a surplusului de caldura acumulat in sistemul climatic, iar incalzirea lor poate favoriza valurile de caldura marina, poate afecta ecosistemele si poate contribui la intensificarea unor fenomene meteorologice extreme. Groenlanda a pierdut o suprafata de gheata de 76 km2 Un alt fenomen important s-a produs la 4 august, cand aproximativ 76 de kilometri patrati din limba plutitoare a ghetarului Petermann, din nord-vestul Groenlandei, s-au desprins in Oceanul Arctic. Evenimentul, observat cu ajutorul satelitilor Copernicus Sentinel-1, reprezinta cea mai mare pierdere de gheata plutitoare suferita de acest ghetar dupa 2012 si cel mai important fenomen de desprindere de gheata observat in Arctica dupa 2020. Grosimea ghetii poate ajunge la aproximativ 150 de metri. Cercetatori romani cauta raspunsuri in stalagmitele Carpatilor Transformarile actuale sunt analizate si in raport cu stabilitatea circulatiei meridionale de rasturnare din Atlantic - AMOC. Autoritatea pentru Cercetare citeaza un studiu din Nature Climate Change potrivit caruia stabilitatea acestui sistem depinde atat de amploarea incalzirii globale, cat si de rapiditatea acesteia. O crestere accelerata a temperaturilor ar putea impinge sistemul catre un prag critic la temperaturi mai reduse decat in cazul unei incalziri lente. Romania contribuie la cercetarea acestor mecanisme prin studiile realizate la Institutul de Speologie "Emil Racovita" al Academiei Romane. Cercetatori precum Silviu Constantin si Virgil Dragusin folosesc stalagmite din pesterile Carpatilor pentru a reconstitui evolutia climei nord-atlantice de acum mii sau chiar zeci de mii de ani. Un exemplu este arhiva climatica din Pestera Closani, care furnizeaza informatii despre schimbarile climei si circulatiei atmosferice din trecutul Europei de Est si al Atlanticului de Nord. Autoritatea subliniaza ca datele provenite din sateliti, masuratorile oceanice si asemenea arhive naturale indica, din perspective diferite, o transformare climatica ale carei efecte se acumuleaza in timp.
Legal disclaimer:
Acesta este un articol informativ. Produsele descrise pot sa nu faca parte din oferta comerciala curenta Orange. Continutul acestui articol nu reprezinta pozitia Orange cu privire la produsul descris, ci a autorilor, conform sursei indicate.