Zf 24

Incepand cu 1 ianuarie 2026, Mecanismul de Ajustare la Frontiera pentru Carbon (CBAM) intra in regim definitiv, marcand trecerea de la simpla raportare la aplicarea efectiva a costului carbonului pentru importurile cu emisii ridicate - cum sunt otelul, cimentul, ingrasamintele chimice si energia electrica - catre Uniunea Europeana. In acest cadru, importatorii vor fi obligati sa achizitioneze certificare CBAM, al caror pret este aliniat la valoarea certificatelor EU ETS.

Pentru companiile din Romania, mecanismul va determina cresterea costurilor pentru produsele din aceste categorii importate din tari non-UE. Conform datelor Institutului National de Statistica (INS), in 2024, Romania a importat otel si produse din otel, aluminiu, ciment si ingrasaminte chimice in valoare totala de circa 3,8 miliarde de euro din afara UE, reprezentand peste o treime din valoarea totala a importurilor de astfel de produse. Turcia a fost principala sursa a acestor importuri, cu o valoare totala de peste 930 de milioane de euro.

Cresterea progresiva a procentului de compensare a emisiilor - de la nivelul initial de 2,5% in 2026 la 100% in 2034 - impreuna cu evolutia anticipata a pretului certificatelor EU ETS, estimat sa urce de la 70-90 euro/tona in prezent la 120-200 euro/tona in perioada 2030-2035, va amplifica semnificativ costurile suportate de importatori, de la cateva milioane de euro in primul an de aplicare la cateva sute de milioane anual dupa 2030. In plus, aria de aplicare a CBAM va fi extinsa treptat si catre alte categorii de produse importate.

Care este scopul acestui mecanism?

Mecanismul de Ajustare la Frontiera pentru Carbon (CBAM) a fost adoptat formal in 2023 dupa negocieri politice intense si uneori conflictuale intre statele membre, industrie si institutiile europene. Scopul mecanismului este de a proteja producatorii industriali din UE, care vor avea de suportat costuri tot mai mari aferente emisiilor de dioxid de carbon in urmatorii ani, de concurenta producatorilor din afara UE, care nu au aceste costuri.

Desi mecanismul a suferit modificari succesive, UE a ramas ferma in aplicarea strategiei sale de "level playing field" climatic. Astfel, dupa doi ani de regim tranzitoriu, in care companiile au depus declaratii fara obligatii financiare, CBAM a intrat in etapa definitiva la 1 ianuarie 2026, marcand un moment decisiv pentru comertul european cu produse intens poluante. Intrarea in vigoare a regimului definitiv s-a realizat prin interconectarea registrului european CBAM Registry cu sistemele vamale nationale, TARIC si EU Customs Single Window.

Romania este in top dupa volumul importurilor supuse CBAM

Potrivit datelor publicate de Comisia Europeana, in prima saptamana a anului, peste 12.000 de operatori au depus cereri de autorizare, dintre care mai mult de 4.100 au fost deja autorizati. In acelasi interval, autoritatile vamale din statele membre au validat automat 10.483 declaratii vamale pentru bunuri CBAM, corespunzand unui volum aproximativ de 1,655 milioane de tone de bunuri importate.

Structura pe sectoare confirma profilul anticipat inca din analizele tranzitorii: fierul si otelul au reprezentat 98% din totalul volumelor declarate, urmate la mare distanta de ingrasaminte chimice (1,2%), ciment (0,5%) si aluminiu (0,3%). In cazul electricitatii si hidrogenului, datele raportate pentru aceasta perioada sunt inca incomplete, Comisia subliniind ca absenta volumelor reflecta stadiul preliminar al transmiterii informatiilor si nu inexistenta tranzactiilor. Aceasta distributie sectoriala valideaza, cel putin in faza initiala, estimarile conform carora CBAM va influenta in mod prioritar sectoarele cu lanturi de aprovizionare istorice si dominate de importuri masive din tari terte.

Conform acelorasi date ale Comisiei Europene, principalele tari de origine pentru bunurile acoperite de CBAM au fost Turcia, China, India, Canada, Taiwan si Vietnam, reflectand concentrarea globala a capacitatilor de productie in sectoarele cu intensitate mare de carbon. In interiorul UE, statele membre care au inregistrat cele mai mari volume de bunuri CBAM importate in primele zile ale anului sunt Belgia, Spania, Romania, Tarile de Jos, Franta si Germania.

Pozitionarea Romaniei in top 3 economii europene din perspectiva volumelor declarate intareste concluzia ca expunerea la mecanism este structural semnificativa si necesita o adaptare rapida atat la nivel de companii, cat si la nivel de politici publice. Convergenta acestor date timpurii ofera o imagine coerenta asupra intensitatii comerciale a perioadei post tranzitorii si releva faptul ca sistemul CBAM a devenit un instrument operational, cu impact imediat asupra fluxurilor transfrontaliere.

Cum trebuie sa se pregateasca companiile pentru aplicarea CBAM?

Regimul definitiv CBAM, aplicabil din 1 ianuarie 2026, introduce un set de obligatii legale ferme pentru importatorii de bunuri cu emisii ridicate.

In primul rand, companiile care intentioneaza sa importe bunuri din sfera de aplicare a CBAM trebuie sa obtina statutul de declarant autorizat , conditie indispensabila pentru mentinerea fluxului comercial. In absenta acestei autorizari, importurile pot fi blocate sau supuse unor controale sporite. Cererea trebuie depusa pana la 31 martie 2026 pentru a beneficia de perioada de continuitate prevazuta de Comisie.

Pentru pregatirea conformarii la CBAM, un pas esential il reprezinta cartografierea portofoliului de importuri: clasificarea produselor pe coduri NC, calcularea volumelor anuale si verificarea depasirii pragului de 50 de tone pe an , introdus incepand cu 2026 ca limita pentru exceptarea micilor importatori de bunuri CBAM. Aceasta regula inlocuieste vechiul prag valoric de 150 EUR per transport, oferind un criteriu cantitativ mai clar si mai usor de monitorizat. Hidrogenul si electricitatea nu beneficiaza de aceasta exceptie, ramanand in continuare supuse obligatiilor CBAM indiferent de cantitate.

In paralel, companiile trebuie sa isi defineasca responsabilitatile interne - de la colectarea datelor si validarea informatiilor furnizorilor, pana la gestionarea relatiei cu autoritatile - pentru a asigura un proces coerent si complet de conformare.

Pe partea tehnica, companiile trebuie sa intre intr-o logica de colectare si verificare riguroasa a datelor privind emisiile incorporate. Asta inseamna solicitarea de metodologii clare, factori de emisie si dovada trasabilitatii din partea furnizorilor din tari terte. Acolo unde datele lipsesc, trebuie anticipata utilizarea valorilor implicite, ceea ce poate creste costul certificatelor.

Achizitiile de certificate CBAM incep in februarie 2027 si vor acoperi importurile din 2026

O schimbare majora introdusa prin actele delegate si de punere in aplicare din decembrie 2025 priveste modul de achizitie si predare a certificatelor CBAM . Desi certificatele pot fi cumparate incepand abia cu februarie 2027 , obligatia financiara aferenta importurilor din 2026 ramane activa, intrucat pana la 30 septembrie 2027 importatorii vor trebui sa predea certificatele corespunzatoare emisiilor declarate pentru anul 2026.

Pretul certificatelor CBAM pentru anul de conformare 2026 va fi calculat pe baza mediei trimestriale a preturilor EU ETS din 2026 , iar ulterior va fi actualizat saptamanal. In 2025, preturile EUA au variat in mod obisnuit intre 60 si 83 EUR pe tona . Pe termen scurt, analistii prevad mentinerea intervalului 70-90 EUR , in linie cu tendintele recente ale pietei carbonului. Pe termen mai lung insa, pe masura ce alocarile gratuite din EU ETS sunt eliminate treptat si mecanismele suplimentare de decarbonizare, precum ETS II , intra in vigoare, proiectiile sugereaza o crestere semnificativa a pretului carbonului, cu estimari ce ajung la 120-200 EUR pe tona in perioada 2030-2035 .

In acest context, pregatirea financiara reprezinta un alt pilon critic intrucat companiile trebuie sa isi pregateasca din timp scenariile bugetare, analizele de expunere si eventualele strategii de hedging, avand in vedere ca impactul financiar al CBAM devine semnificativ.

In urmatorii ani, mecanismul se va extinde si la alte bunuri importate din afara UE

Pe termen mediu, obligatiile legale vor deveni si mai extinse, conform agendei legislative anuntate de Comisie si sustinute prin evaluarile de impact publicate in 2024-2025. Un element central il reprezinta extinderea etapizata a listei de bunuri acoperite de CBAM la aproximativ 180 de produse , o modificare substantiala justificata prin analiza riscului de relocare a emisiilor catre industriile downstream.

Extinderea este motivata de observatia ca anumite sectoare care nu sunt incluse in prezent, cum sunt produse prelucrate din otel si aluminiu, componente industriale, subansamble metalice sau materiale intermediare utilizate in constructii si echipamente, detin o amprenta de carbon ridicata si se confrunta cu o competitie globala intensificata. Comisia argumenteaza ca, in absenta includerii acestor categorii, mecanismul ar ramane partial, iar costurile carbonului suportate de producatorii europeni din EU ETS ar continua sa fie transferate catre verigile superioare ale lanturilor de valoare.

Dincolo de aceste modificari structurale, Comisia pregateste si ajustari punctuale ale metodologiilor de calcul, inclusiv actualizarea valorilor implicite utilizate pentru tarile terte care nu pot furniza date verificate, precum si consolidarea regulilor privind verificarea independenta. Toate aceste evolutii indica faptul ca obligatiile legale aferente CBAM vor deveni din ce in ce mai cuprinzatoare, iar companiile trebuie sa se pregateasca pentru un regim juridic mai complex, in care conformarea nu se va limita la raportare si achizitia de certificate, ci va include gestionarea intregului lant de aprovizionare in logica transparentei climatice.

Adaptarea la CBAM, esentiala pentru mentinerea competitivitatii

Anul 2026 marcheaza momentul in care CBAM trece definitiv din zona de raportare tehnica intr-un instrument cu consecinte financiare directe si semnificative. Regimul permanent aduce o arhitectura mai riguroasa, dar si un nivel de predictibilitate pe care companiile il solicitau de mult. In acest nou cadru, alegerile privind lantul de aprovizionare si investitiile industriale nu mai pot fi amanate sau tratate marginal, ci devin elemente centrale de gestiune a riscului si competitivitatii.

In practica, aceasta adaptare presupune nu doar conformitatea stricta cu noile obligatii, ci si o intelegere riguroasa legislatiei aferente, a implicarilor operationale, financiare si vamale ale CBAM. Gestionarea acestor elemente, de la colectarea datelor si verificarea furnizorilor pana la recalibrarea contractelor si simularea impactului bugetar, necesita o abordare structurata. Intr-un cadru atat de tehnic si in evolutie accelerata, suportul metodologic si tehnic devine un element esential.

Ana Maria Iordache, Partener D&B David si Baias

Florin Neagoe, Senior Manager, PwC Romania

Ecaterina Boca, Senior Manager, PwC Romania