Câștigă cu newsletterul Orange
 |
Accesează contul My Orange
17.10.2026, 09:06 Sursa: mediafax.ro
Aplicatia Orange Sport este gratuita si poate fi descarcata din Google Play si App Store
Piata Benthemplein din Rotterdam arata, pe vreme buna, ca un teren de baschet si un loc de joaca. Cand ploua torential, cele trei bazine ale ei pot retine temporar pana la 1,7 milioane de litri de apa, potrivit Euronews. Exemple asemanatoare exista de zeci de ani in Europa. Intre 1998 si 2002, orasul suedez Malmo a transformat cartierul Augustenborg, des inundat, cu acoperisuri verzi, zone umede, iazuri de retentie si sase kilometri de canale. La furtunile puternice din 2007 si 2014, cartierul a suferit pagube mult mai mici decat restul orasului. La Copenhaga, piata Tasinge Plads colecteaza din 2014 apa de pe acoperisurile din jur, in rezervoare subterane si "gradini de ploaie". "Una dintre cele mai eficiente metode prin care orasele se pot adapta este sa renunte la un secol de urbanism care a tratat ploaia ca pe un deseu, nu ca pe o resursa valoroasa", spune Justin Abbott, specialist in apa pentru Europa la firma de inginerie Arup. Ce este un "oras-burete" Conceptul a fost dezvoltat la inceputul anilor 2000 de arhitectul peisagist chinez Kongjian Yu, mort in septembrie 2025 intr-un accident aviatic in Brazilia. Ideea este ca iazurile, zonele umede si santurile cu vegetatie sa retina ploaia inainte sa ajunga in canalizare. Apa poate fi apoi folosita pentru udarea parcurilor sau pentru refacerea panzei freatice, iar vegetatia racoreste strazile in timpul caniculei. Ideile lui au atras atentia dupa inundatiile din 2012 de la Beijing, soldate cu 79 de morti. China a adoptat reguli nationale in 2014, a lansat un program-pilot in 16 orase si vrea ca, pana in 2030, 80% din zonele sale urbane sa functioneze ca "orase-burete". Comisia Europeana a cerut mai multe astfel de orase in Strategia pentru rezilienta apei din 2025 si pregateste acum un mecanism dedicat, numit "Sponge Facility". Nu sunt o solutie pentru orice In centrele istorice, cladirile protejate, strazile aglomerate si conductele ingropate fac lucrarile dificile. Abbott recomanda interventii mai mici, precum scoaterea pavajului din curti, plantarea de copaci si acoperisurile verzi. Chiar si cel mai verde oras are insa o limita. La furtunile extreme, solul se satureaza si rezervoarele se umplu, asa cum s-a vazut la inundatiile catastrofale din jurul Valenciei, in 2024. De aceea, orasele au nevoie in continuare de canalizare clasica, de rezervoare mai mari si de trasee pe care apa sa poata fi evacuata. Ce se face in Romania Dupa ploaia torentiala din 30 iunie 2026, Primaria Capitalei a anuntat ca toate proiectele publice vor include elemente de tip "oras-burete". In Sectorul 3 a fost deja finalizat un bazin subteran de 2.000 de metri cubi pentru apa de ploaie, iar alte doua sunt in lucru. Apa retinuta va fi folosita pentru irigarea parcurilor si a copacilor. In aprilie, in Parcul Tineretului a inceput amenajarea primei gradini de ploaie din Bucuresti. La Timisoara, compania de apa Aquatim a discutat cu primaria introducerea conceptului, pe fondul scaderii panzei freatice.
Legal disclaimer:
Acesta este un articol informativ. Produsele descrise pot sa nu faca parte din oferta comerciala curenta Orange. Continutul acestui articol nu reprezinta pozitia Orange cu privire la produsul descris, ci a autorilor, conform sursei indicate.
Descarcă aplicația My Orange: 
@Orange Romania S.A. 2026
Cod unic de înregistrare: 9010105
Numar inregistrare Registrul Comertului: J1996010178400
Sediul social: Clădirea Tandem, Strada Matei Millo, nr.5, Sector 1, Bucuresti
Certificatul Tip de furnizor
