Externe

Conform analistilor, uciderea lui Khamenei a declansat doua instincte puternice in Kremlin: frica pentru propria longevitate politica si obsesia de a-si asigura supravietuirea prin succesul militar in Ucraina, scrie Politico. Intr-o declaratie publica, Putin a condamnat atacul asupra liderului iranian drept "o crima prin incalcarea cinica a normelor morale si a dreptului international", fara a mentiona insa direct tarile implicate. Experti politici subliniaza ca evenimentele recente, inclusiv rasturnarea fostului aliat al Rusiei, Nicolas Maduro, au accentuat izolarea lui Putin. Politica sa interna si externa reflecta teama de tradare si controlul strict asupra disidentei. Analistul Alexander Baunov de la Centrul Carnegie pentru Rusia si Eurasia afirma ca moartea lui Muammar Gaddafi a servit ca punct de cotitura in politica rusa, consolidand perceptia lui Putin ca Occidentul poate elimina brutal lideri globali, ceea ce i-a crescut precautiile. Criza iraniana, in viziunea Kremlinului, are si implicatii strategice: poate genera preturi mai mari la petrol, slabi coeziunea Occidentului si distrage atentia SUA de la "operatiunea militara speciala" din Ucraina. In acelasi timp, Putin isi mentine pragmatismul: securitatea personala si a regimului primeaza, iar sprijinul acordat Iranului sau altor state nu va depasi interesele Rusiei. Profesorul Sam Greene de la King's College London noteaza ca actiunile recente arata ca Putin va folosi orice presiune internationala pentru a-si intari pozitia in razboi si a-si proteja regimul. Expertii avertizeaza ca dictatorii cu putere concentrata, ca Putin, parasesc functia fie arestati, fie in sicriu, iar aceasta realitate influenteaza deciziile sale interne si externe.