Economic

Vara extrema din Italia ar putea ajunge si in pretul platit de consumatori pentru Parmigiano Reggiano. Scaderea productiei de lapte, care ajunge la 10% in medie si chiar la aproximativ 20% in unele ferme, se suprapune peste costuri tot mai mari cu energia necesara racirii animalelor, irigatiile si productia furajelor. In timpul episoadelor de canicula, consumul de electricitate al fermelor se poate dubla sau chiar tripla, iar regulile stricte DOP limiteaza posibilitatea producatorilor de a cumpara hrana mai ieftina din alte regiuni. Toate aceste presiuni pot impinge in sus costurile de productie si, in cele din urma, pretul celebrului parmezan italian, mai ales daca valurile de caldura si seceta continua. In grajdurile din nordul Italiei, ventilatoarele si sistemele automate de pulverizare a apei functioneaza aproape fara oprire. Vacile stau in apropierea instalatiilor de racire si se deplaseaza cat mai putin, in timp ce fermierii incearca sa limiteze efectele stresului termic. Italia a traversat in august al patrulea val major de caldura din 2026. Acesta urma sa dureze aproximativ 20 de zile, devenind cel mai lung episod canicular al anului, potrivit ANSA. In mai multe zone ale tarii temperaturile au ajuns la aproximativ 40 de grade Celsius, iar la inceputul lunii august toate cele 27 de mari orase monitorizate de autoritati au fost plasate simultan sub alerta rosie. Vacile incep sa sufere de caldura cu mult inainte ca temperaturile sa ajunga la 40C Problema incepe insa la temperaturi mult mai mici. Potrivit specialistilor citati de POLITICO, vacile de lapte pot intra in stres termic in jurul valorii de 25C, in functie si de umiditate. Animalele au relativ putine glande sudoripare, iar digestia genereaza la randul ei caldura. Cand temperatura creste, vacile mananca mai putin, petrec mai mult timp in picioare pentru a beneficia de curentii de aer, se odihnesc si rumega mai putin, iar cantitatea de lapte produsa scade. Reuters relata inca din iulie ca temperaturile de peste 40C din Emilia-Romagna provocau scaderi ale productiei de lapte in unele ferme din lantul Parmigiano Reggiano. Impactul difera insa puternic in functie de ferma si de sistemele de racire disponibile. Federica Dall'Aglio, care creste aproximativ 400 de bovine in apropiere de Parma, a declarat pentru POLITICO ca fiecare vaca produce in aceasta perioada cu cinci-sase kilograme mai putin lapte pe zi. In cazul fermei sale, pierderea ajunge astfel la aproximativ 20%, in ciuda ventilatoarelor si instalatiilor care pulverizeaza apa asupra animalelor. Facturile la electricitate se pot dubla sau chiar tripla Protejarea animalelor de caldura vine cu un cost tot mai mare. Luca Cotti, crescator de vaci aflat la a sasea generatie si presedinte regional al Coldiretti in Emilia-Romagna, spune ca, in timpul episoadelor extreme, consumul de electricitate din ferme se poate dubla sau chiar tripla, deoarece ventilatoarele, pompele si instalatiile de racire functioneaza aproape permanent. In urma cu doua decenii, principala preocupare era iarna si riscul ca instalatiile si apa din grajduri sa inghete. Acum, investitiile sunt orientate tot mai mult catre supravietuirea verilor. "Din iunie nu s-a mai oprit", a descris fermierul situatia din aceasta vara. Caldura schimba inclusiv programul de lucru. Unii agricultori ajung sa taie si sa stranga fanul la trei sau patru dimineata, inainte ca temperaturile ridicate sa il faca prea uscat si friabil. Parmigiano Reggiano nu poate fi "mutat" intr-o zona mai rece Situatia este complicata de tocmai regulile care protejeaza autenticitatea si valoarea Parmigiano Reggiano. Fiind produs cu Denumire de Origine Protejata (DOP), laptele si branza sunt legate de o zona geografica strict delimitata: provinciile Parma, Reggio Emilia si Modena, precum si anumite zone din Bologna si Mantova. Regulamentul oficial prevede si ca minimum 75% din materia uscata provenita din furaje trebuie sa provina din zona de productie, iar cel putin jumatate trebuie sa fie produsa chiar pe terenurile fermei, daca acestea se afla in perimetrul autorizat. Prin urmare, crescatorii nu pot muta pur si simplu vacile sau aprovizionarea cu hrana in regiuni mai racoroase fara a risca pierderea conditiilor necesare pentru utilizarea denumirii Parmigiano Reggiano. Seceta complica suplimentar situatia: productia locala de furaje devine mai dificila si mai costisitoare tocmai in momentul in care animalele trebuie hranite conform regulilor stricte ale DOP. O industrie de miliarde de euro Miza economica este uriasa. Reuters estimeaza valoarea economica anuala a sectorului Parmigiano Reggiano la aproximativ 4,5 miliarde de euro. Productia a continuat sa creasca inaintea actualei crize climatice. In 2025 au fost fabricate peste 4,19 milioane de roti de Parmigiano Reggiano, cu 2,7% mai multe decat in anul precedent, in aproape 300 de fabrici de branzeturi. Datele anterioare ale Consortiului arata si cat de dependent a devenit sectorul de piata internationala. In 2024, vanzarile au crescut cu 9,2%, iar exporturile cu 13,7%, reprezentand aproape jumatate din volumele comercializate. Valoarea vanzarilor catre consumator a atins atunci nivelul record de 3,2 miliarde de euro. Problemele nu se termina odata ce laptele ajunge la fabrica de branzeturi. Parmigiano Reggiano trebuie maturat cel putin 12 luni, conform caietului de sarcini, ceea ce inseamna ca milioane de roti trebuie pastrate in depozite in conditii atent controlate. Reuters relata ca unele dintre marile depozite din Emilia-Romagna au inregistrat in perioadele de caldura extrema un consum de electricitate cu aproximativ 30% mai mare, necesar pentru mentinerea conditiilor de maturare. Pentru fermieri, canicula nu mai este o exceptie Autoritatile regionale, Uniunea Europeana si Consortiul Parmigiano Reggiano au pus la dispozitie programe de sprijin si fonduri pentru adaptarea fermelor. Crescatorii spun insa ca necesarul de investitii creste mult mai repede, pe masura ce verile cu temperaturi extreme devin tot mai lungi. Problema depaseste industria branzeturilor. Aproximativ 60% din suprafata agricola a Italiei era afectata in august de diferite grade de seceta, iar agricultura italiana inregistra pierderi de peste trei miliarde de euro din cauza secetei, incendiilor si fenomenelor meteorologice extreme. Pentru producatorii de Parmigiano Reggiano, intrebarea nu mai este daca va exista inca o vara foarte calda, ci cat de mult va trebui investit pentru ca fermele si regulile unei traditii vechi de secole sa poata functiona intr-un climat tot mai fierbinte.