Politic-Social

Ministrul interimar al Muncii, Dragos Pislaru, a declarat joi ca este asaltat cu critici pentru proiectul legii salarizarii unitare, pe care spune ca nu el l-a elaborat, ci l-a preluat in forma existenta. Aceste fapte, spune ministrul, au generat tensiuni si proteste in mai multe domenii din sectorul public. Intrebat de ce nu au fost consultate sindicatele inainte de publicarea proiectului, ministrul a spus ca documentul a fost preluat din mandatul anterior si a fost pus in dezbatere in forma existenta, urmand sa fie corectat ulterior. "Sunt intr-adevar pe post de tap ispasitor pentru toate lucrurile care n-au fost facute fie la timp, fie au fost facute fara sa existe niste consultari robuste cu toate familiile ocupationale", a spus Dragos Pislaru. Proteste in mai multe sectoare dupa publicarea proiectului Proiectul de lege al salarizarii unitare, prezentat luni de Ministerul Muncii, a declansat reactii puternice in sistemul public. Asistentii medicali au protestat, au existat miscari de nemultumire la ANAF si Trezorerie, profesorii au amenintat cu boicotarea examenelor nationale, angajatii din vami au anuntat greve, in timp ce grefierii au spus ca ar putea bloca activitatea in instante si parchete. In paralel, Ministerul Muncii a inceput discutii cu sindicatele si reprezentantii diferitelor categorii profesionale pentru a ajusta forma proiectului. Dupa intalniri cu reprezentanti din educatie si Aparare, ministrul a admis ca exista probleme in document. El a precizat ca proiectul nu este final si ca au fost identificate "mai multe lacune". "Este foarte simplu. Eu legea am preluat-o ca atare. Deci am avut trei saptamani la dispozitie cu o lege pregatita in trecut si trebuie sa ii intrebati pe cei care au pregatit-o de ce are lacunele respective. E un lucru foarte simplu", a explicat ministrul. "Ofer o sansa acestei legi" Dragos Pislaru a declarat ca rolul sau este sa corecteze proiectul si sa il aduca intr-o forma functionala, in limita bugetului. "In acest moment pe mine nu ma mai intereseaza atat de mult trecutul. Sunt intr-adevar pe post de tap ispasitor pentru toate lucrurile care n-au fost facute fie la timp, fie au fost facute fara sa existe niste consultari robuste cu toate familiile ocupationale. Asta fac eu acum. Ofer o sansa acestei legi, acestei reforme, ca sa poata deveni o reforma buna si in care sa putem atinge cat mai multe dintre lucrurile care sunt importante pentru sectorul public fara sa afectam restul societatii, adica sa ne incadram in bugetul pe care il avem", a spus acesta. Ministrul a mai precizat ca in educatie este prevazuta cea mai mare alocare din fondul de salarii, de 1,75 miliarde de lei, si ca modificarile vor fi facute in urma dialogului cu sindicatele. "Discutiile sunt in directia buna. Nu e un proiect de lege care sa fi fost perfect, am constatat mai multe lacune, sper cu Ministerul Educatiei si sindicatele sa le putem corecta. Sunt lucruri care tin de elemente specifice si lucruri care tin de grila, reasezarea grilei, de echivalenta intre gradatia de merit si prima de performanta, de sporurile ramase, cum se aplica si in ce fel putem sa le luam in calcul. Cred ca a fost o directie buna, nimic nu e agreat pana cand totul este agreat, asa este un principiu de negociere. Nimeni nu e bucuros pe nicio parte, dar acesta e un semn bun", a adaugat Pislaru. Critici si calendarul reformei Proiectul de lege, aflat in transparenta decizionala, prevede intrarea in vigoare de la 1 ianuarie 2027. Raportul dintre cel mai mic si cel mai mare salariu din sectorul bugetar ar urma sa fie de 1 la 8, iar valoarea de referinta pentru 2027 este stabilita la 4.100 de lei. Actul normativ trebuie adoptat pana la finalul sesiunii parlamentare pentru a respecta termenul din Planul National de Redresare si Rezilienta, care prevede 1 iulie 2026. Economistii critica insa forma actuala, sustinand ca aceasta ar favoriza in continuare categoriile deja avantajate din sistemul public. In prezent, grila de salarizare prezentata include urmatoarele valori brute: presedintele Romaniei - 32.800 lei, prim-ministrul - 30.750 lei, ministru - 26.650 lei, parlamentar - 24.600 lei, seful Armatei - 20.500 lei, soldat - 4.674 lei si sergent - 5.860 lei. De asemenea, liderii fostei coalitii de guvernare, Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan, Dominic Fritz si Kelemen Hunor, s-au angajat ca in noua lege cheltuielile totale cu salariile din sectorul public sa nu depaseasca nivelul din 2026 cu mai mult de 8 miliarde de lei.