Externe

Este un traseu pe care Beijingul il promoveaza drept inceputul unui coridor regulat in cadrul ambitioasei sale "Rute a Matasii Polare". Dupa cum subliniaza agentia de presa EFE, prin aceasta realizare logistica, gigantul asiatic urmareste sa deschida un al treilea coridor maritim catre continentul european, sa reduca costurile si sa-si consolideze autonomia intr-o harta globala a rutelor tot mai instabila, scrie Huffingtonpost.es. Traseul, care pentru moment este sezonier, promite timpi de transport mai scurti si emisii mai reduse. Totusi, ridica semne de intrebare privind viabilitatea ecologica a unei linii ce depinde de topirea accelerata a Arcticii si de cooperarea cu Rusia. China aspira sa transforme aceasta conexiune intr-un serviciu regulat pana in 2026. Portcontainerul Istanbul Bridge a ajuns acum doua saptamani la Gdansk (Polonia), dupa douazeci de zile de navigatie din Ningbo (Zhejiang, est), completand primul voiaj al "Rutei Arctice Express China-Europa", noua conexiune pe care Beijingul o integreaza in "Ruta Matasii Polare". Pentru China, aceasta cale reprezinta un al treilea coridor maritim intre Asia si Europa, alaturi de rutele traditionale care traverseaza Canalul Suez si ocolesc Capul Bunei Sperante. La randul sau, purtatorul de cuvant al Ministerului chinez de Externe, Lin Jian, deja anuntase la sfarsitul lui septembrie ca Beijingul "va coopera cu Rusia si cu alte tari interesate de dezvoltarea si protectia Arcticii". Viteza si limite sezoniere Conexiunea a finalizat primul traseu in douazeci de zile, cu doua mai multe decat era prevazut, fata de cele patruzeci sau cincizeci necesare unei nave care trece prin Canalul Suez sau pe langa Capul Bunei Sperante. Astfel, Beijingul intentioneaza sa reduca tranzitul la 18 zile intre porturile Ningbo si Felixstowe (Regatul Unit). Conform informatiilor dezvaluite, nava a transportat aproximativ 4.100 de containere, mai putine decat marile portcontainere de pe rutele traditionale, dar cu incarcaturi cu valoare adaugata mare, precum module fotovoltaice si componente de baterii. "Inainte, trecerea prin Suez necesita 40 de zile si produsele riscau auto-descarcarea; acum, cu doar 18 zile de calatorie, controlul calitatii este mai precis", a explicat pentru presa Li Ming, director logistic al unei companii din domeniul noilor energii. De asemenea, Yang Linsheng a declarat ca noua ruta poate scurta timpii cu aproximativ zece zile si poate reduce costurile cu circa 35%. Totusi, utilizarea ei ramane limitata la lunile de vara, cu o fereastra de navigatie de aproximativ 120 de zile, si depinde de o infrastructura rusa inca insuficienta si de costurile ridicate ale operarii spargatoarelor de gheata in apele polare. Topirea ghetii deschide si ameninta ruta Topirea accelerata a Arcticii, unde temperaturile cresc de trei ori mai rapid decat media globala, a deschis o fereastra de circa patru luni care permite navigarea prin Pasajul de Nord-Est. Potrivit Administratiei Nationale Oceanice si Atmosferice (NOAA) din SUA, temperaturile din Arctica in perioada 2023-2024 au fost cele de-a doua cea mai ridicate de cand exista inregistrari, iar in martie 2025 stratul de gheata a atins cea mai mica intindere de iarna de la aparitia observatiilor satelitare. Ruta, prezentata de Beijing drept un model de "transport verde", cu pana la 50% mai putine emisii, se confrunta totusi cu riscuri de mediu semnificative. In acest sens, tranzitul navelor in apele polare poate elibera carbon negru, care accelereaza topirea prin innegrirea ghetii, si poate favoriza raspandirea speciilor invazive atasate de coca navei, conform unor studii canadiene si ale British Antarctic Survey citate de agentie. Astfel, China spera sa opereze ruta in mod regulat incepand din 2026, intr-un context ce va necesita o cooperare internationala stransa si o guvernanta ambientala inca de definit intr-o Arctica tot mai deschisa si disputata.