Externe

Bancile iraniene au inceput sa distribuie in aceasta saptamana noua bancnota, care valoreaza aproximativ 7 dolari, depasind bancnota de 5 milioane de riali (aproximativ 3-3,5 dolari), cea mai mare de pana acum, care fusese introdusa la inceputul lunii februarie. Noua bancnota include imagini cu Moscheea Jameh din Yazd, un monument din secolul al IX-lea, si Cetatea Bam, veche de aproximativ 2.500 de ani. Banca centrala a Iranului, citata de Financial Times, a transmis ca bancnota a fost introdusa "pentru a asigura accesul publicului la numerar", precizand ca sistemele electronice, inclusiv cardurile de debit, serviciile bancare mobile si online, "vor continua sa serveasca drept platforme principale pentru tranzactiile financiare". Bancile limiteaza retragerile Populatia se grabeste sa retraga bani de teama blocarii platilor electronice si a prabusirii monedei, iar bancomatele sunt luate cu asalt. Bancile limiteaza insa sumele care pot fi retrase, iar disponibilitatea numerarului e in continuare redusa. "Am asteptat la rand o ora, iar functionarul mi-a spus ca imi poate da doar 10 milioane de riali. Dar cand am facut scandal, spunandu-le ca nu am bani si ca am nevoie de numerar, am primit 30 de milioane", a declarat pentru sursa citata o femeie de 80 de ani din Teheran. "Nu e mult, dar ma poate ajuta sa rezist cateva zile daca cardurile de debit nu mai functioneaza". O banca, lovita de rachete Situatia s-a inrautatit dupa ce infrastructura financiara a fost afectata de atacuri. O cladire a Bancii Sepah - institutie care deserveste atat fortele armate, cat si populatia - a fost lovita de o racheta pe 11 martie. Banca a anuntat ulterior ca accesul a fost restabilit, iar clientii pot folosi din nou cardurile pentru plati si retrageri, in timp ce serviciile online urmeaza sa fie reluate. Insa atacul asupra unei banci importante a crescut presiunea asupra companiilor si populatiei, deja afectate de bombardamente si de inchiderea spatiului aerian. Inflatia, aproape 50% Economia Iranului era deja fragila inainte de conflict, pe fondul sanctiunilor americane, scaderii veniturilor din petrol si inflatiei persistente. Rialul, moneda nationala, s-a depreciat puternic in ultimul an, ajungand la un minim de aproximativ 1,66 milioane de riali pentru un dolar american inainte de izbucnirea conflictului din 28 februarie. Inflatia anuala a crescut la 47,5%, iar preturile la alimente si bauturi au urcat cu peste 105%, dupa eliminarea subventiilor pentru importurile esentiale, potrivit datelor publicate de Centrul de Statistica al Iranului. Subventiile permiteau importatorilor sa cumpere valuta la un curs preferential pentru produse de baza, precum alimente sau medicamente, pentru a mentine preturile scazute. Sistemul a fost eliminat la inceputul anului 2026, cand autoritatile au decis sa redirectioneze sprijinul direct catre populatie, o schimbare care a dus la scumpiri rapide ale produselor de baza. Pentru a atenua impactul, autoritatile au introdus un program de bonuri alimentare pentru aproximativ 80 de milioane de oameni, adica un ajutor lunar de la stat pentru cumpararea de alimentelor de baza. Tranzitie monetara In paralel, Iranul incearca sa simplifice sistemul monetar. O lege adoptata in noiembrie prevede eliminarea a patru zerouri din rial in urmatorii cinci ani. Pe noile bancnote, ultimele patru zerouri apar estompate, iar cifra principala este evidentiata pentru a inlesni tranzitia. In mod traditional, cererea de numerar este ridicata inainte de Nowruz, Anul Nou persan, care a inceput pe 20 martie si se intinde pe mai multe zile. In acest an insa, cererea a fost amplificata de incertitudinile provocate de razboi. Putini iranieni cumpara valuta, si mai putini o vand Potrivt unui broker de schimb valutar din Teheran, mentionat de sursa citata, "doar cei care au vandut o proprietate sau o masina si nu vor sa-si pastreze banii in riali cumpara moneda straina". "Pe de alta parte, oferta a scazut si ea foarte mult. Doar cei care au nevoie urgenta de bani in aceste conditii isi vand valuta".