Zf 24

Donald Trump a lansat miercuri un avertisment de proportii: Statele Unite ar putea parasi NATO, acuzand aliatii europeni ca refuza sa trimita nave pentru deblocarea Stramtorii Hormuz, in apropierea Iranului, informeaza Reuters. Declaratia marcheaza o noua escaladare a discursului sau critic la adresa aliantei transatlantice.

Ramane insa neclar daca Trump ar putea decide unilateral retragerea SUA din NATO. Desi a demonstrat in repetate randuri ca ia decizii majore fara sprijinul Congresului, unele dintre acestea au fost ulterior contestate si blocate in instanta.

Constitutia americana prevede ca presedintele poate incheia tratate doar cu acordul a doua treimi din Senat, dar nu reglementeaza explicit procedura de retragere din acestea. Aceasta ambiguitate alimenteaza disputa actuala.

Fondata in 1949 pentru a contracara amenintarea sovietica, NATO a devenit principalul pilon al securitatii occidentale, reunind Statele Unite, Canada si majoritatea statelor europene. Conform articolului 13 al Tratatului Atlanticului de Nord, orice stat membru se poate retrage dupa o notificare oficiala, cu un preaviz de un an. Pana in prezent, niciun stat nu a facut acest pas.

In 2023, Congresul SUA a adoptat o lege promulgata de presedintele Joe Biden care interzice retragerea din NATO fara sprijinul a doua treimi din Senat. Masura a fost inclusa in Legea anuala de autorizare a apararii pentru 2024 si initiata de senatorii Tim Kaine si Marco Rubio.

Situatia capata o nota paradoxala. Rubio, in prezent secretar de stat si consilier pentru securitate nationala al lui Trump, a declarat recent ca Washingtonul ar putea fi nevoit sa isi reevalueze relatia cu NATO in contextul conflictului cu Iranul, inceput pe 28 februarie prin lovituri aeriene americano-israeliene.

Aceeasi lege interzice si utilizarea fondurilor federale pentru orice proces de retragere din alianta.

Criticile lui Trump la adresa NATO nu sunt noi. Inca din 2020, Departamentul de Justitie sustinea intr-o opinie juridica faptul ca presedintele, nu Congresul, detine autoritatea exclusiva de a retrage SUA din tratate internationale.

Un raport din februarie 2026 al Serviciului de Cercetare al Congresului sugereaza ca administratia ar putea invoca aceasta interpretare pentru a contesta constitutionalitatea restrictiilor impuse prin legea apararii.

Intr-un interviu acordat Reuters, Trump a declarat ca ia in calcul in mod serios retragerea din NATO, invocand dezgustul fata de alianta. Declaratia vine la scurt timp dupa ce secretarul Apararii, Pete Hegseth, a evitat sa reafirme angajamentul SUA fata de principiul apararii colective.

Pentru multi experti, problema esentiala nu este juridica, ci una de vointa politica si militara. Daca administratia americana nu mai este cu adevarat angajata in apararea Europei, capacitatea Congresului de a bloca o astfel de decizie devine limitata.

In dreptul international, seful unui stat are in general autoritatea de a retrage tara dintr-un tratat, cu conditia respectarii procedurilor prevazute. In dreptul american insa, situatia ramane ambigua. De-a lungul timpului, mai multi presedinti au retras SUA din tratate fara aprobarea Congresului, inclusiv Trump, in 2020, cand a retras tara din tratatul Open Skies.

Daca disputa va ajunge in instanta, contestarea unei eventuale retrageri din NATO ar intampina obstacole majore, inclusiv dificultatea de a stabili cine are legitimitatea juridica de a ataca decizia.

Curtea Suprema a SUA, dominata de o majoritate conservatoare, nu a analizat pana acum pe fond un caz privind retragerea dintr-un tratat international.

Intr-un context international deja tensionat, marcat de conflictul din Orientul Mijlociu, perspectiva unei retrageri americane din NATO ar putea remodela profund echilibrul de securitate global.