Zf 24

Amenintarea ca Iranul sa controleze pe termen nedeterminat Stramtoarea Hormuz determina statele din Golf sa reanalizeze planuri extrem de costisitoare pentru construirea unor conducte care sa ocoleasca acest punct strategic vital pentru exporturile de petrol si gaze, raporteaza Financial Times.

Oficiali si lideri din industrie avertizeaza ca noile conducte ar putea deveni singura solutie reala pentru reducerea vulnerabilitatii cronice a regiunii. Problema este ca astfel de proiecte sunt extrem de scumpe, complicate politic si pot dura ani intregi pana sa devina operationale.

Conflictul actual a readus in prim-plan valoarea strategica a conductei est-vest a Arabiei Saudite, lunga de aproximativ 1.200 km. Construita in anii '80, in contextul razboiului Iran-Irak, aceasta transporta astazi pana la 7 milioane de barili de petrol pe zi catre portul Yanbu de la Marea Rosie, evitand complet Stramtoarea Hormuz.

Pentru multi jucatori din industrie, aceasta infrastructura pare acum o decizie de perspectiva. Conducerea gigantului petrolier saudit Aramco confirma ca aceasta ruta este in prezent esentiala pentru exporturi.

In acest context, Arabia Saudita analizeaza cum ar putea redirectiona o parte tot mai mare din productia sa zilnica de peste 10 milioane de barili prin conducte, in loc sa depinda de apele controlate de Iran. Printre optiuni se numara extinderea capacitatii conductei existente sau dezvoltarea unor noi trasee.

In trecut, proiectele regionale de acest tip au fost abandonate din cauza costurilor uriase si a complexitatii politice. Insa acum, potrivit analistilor, exista o schimbare de paradigma. Statele din Golf incep sa trateze aceste idei nu ca scenarii teoretice, ci ca necesitati urgente.

Cea mai solida solutie pe termen lung nu ar fi o singura conducta, ci o intreaga retea de coridoare energetice, care sa permita fluxuri multiple si sa reduca riscul blocajelor. Totusi, o astfel de infrastructura ar fi si cea mai dificil de realizat.

Pe termen lung, aceste conducte ar putea deveni parte a unor rute comerciale mai ample, prin care nu doar petrolul si gazele, ci si alte bunuri sa circule intre Asia, Orientul Mijlociu si Europa.

Printre scenariile analizate se numara relansarea unui coridor sustinut de SUA, care ar lega India de Europa prin Golf. Proiectul include insa componente sensibile politic, cum ar fi o eventuala ruta catre portul israelian Haifa.

Reprezentanti din industrie sustin ca, indiferent de traseu, conductele catre Marea Mediterana vor deveni inevitabile. Ideea centrala este controlul propriilor rute de export, fara dependenta de puncte vulnerabile precum Stramtoarea Hormuz.

Interesul pentru astfel de proiecte exista deja inainte de izbucnirea conflictului, insa obstacolele raman uriase. Costurile sunt estimate la cel putin 5 miliarde de dolari pentru proiecte similare conductei est-vest si pot ajunge la 15-20 de miliarde pentru rute mai complexe care traverseaza mai multe tari.

Riscurile de securitate sunt la fel de serioase. Zonele prin care ar putea trece conductele, precum Irak sau Siria, sunt afectate de instabilitate, munitii neexplodate si prezenta gruparilor militante. Nici rutele alternative, cum ar fi cele catre Oman, nu sunt complet sigure, dupa recente atacuri cu drone asupra unor porturi-cheie.

La acestea se adauga provocarile politice. O retea regionala de conducte ar necesita cooperare intre state care, pana acum, au preferat sa actioneze independent. Transportul maritim a fost considerat mult timp mai simplu si mai ieftin.

Pe termen scurt, cele mai realiste solutii par a fi extinderea infrastructurii existente, inclusiv a conductei est-vest si a rutei din Abu Dhabi catre portul Fujairah. De asemenea, Arabia Saudita ar putea dezvolta noi terminale de export la Marea Rosie, inclusiv in cadrul proiectului Neom.

In spatele acestor calcule se afla o realitate simpla si dura. Controlul asupra Stramtorii Hormuz a devenit o vulnerabilitate majora, iar statele din Golf cauta, cu costuri uriase, o cale de a-si recastiga controlul asupra propriului destin energetic.