Externe

Tarile mai bogate ale UE care finanteaza cheltuielile blocului comunitar isi intensifica eforturile de a reduce bugetul pe termen lung propus de Bruxelles, de 1,8 trilioane de euro, anunta Politico. Campanie de opozitie la Comisia Europeana Cu doar cateva saptamani inainte de inceperea negocierilor cu miza mare privind cifrele, ministrii care reprezinta noua contribuitori neti - membrii UE care contribuie mai mult la bloc decat primesc din acesta - se intalnesc pentru a organiza o campanie de opozitie. Potrivit diplomatilor din patru capitale participante, ministrii europeni vor organiza o intalnire la micul dejun marti pentru a planifica modalitatile de opozitie fata de propunere. "Volumul trebuie sa scada substantial", a declarat Jessica Rosencrantz, ministrul suedez pentru afaceri europene, pentru POLITICO inainte de reuniune. "Pur si simplu nu exista loc pentru o crestere dramatica a contributiei Suediei sau a oricaror alti contribuabili neti, de altfel. Suedia si alte state vor preciza foarte clar acest lucru in perioada premergatoare urmatorului Consiliu European." Europa, pe mai multe viteze Pe langa Suedia, se asteapta ca in discutii sa fie incluse si Danemarca, Finlanda, Austria, Olanda, Germania, Franta, Irlanda si Belgia. Discutiile au loc inaintea unui Consiliu Afaceri Generale de la Bruxelles, unde va fi dezbatut Cadrul Financiar Multianual al UE (bugetul pe termen lung). Insa o tabara rivala formata din 16 tari - inclusiv Italia, Spania si Polonia - respinge reducerile propuse. Acestia sustin ca cheltuielile pentru agricultura, platile catre regiunile mai sarace si pescuit trebuie majorate fata de propunerea de buget a Comisiei, unde acestea reprezinta mai putin de jumatate din cheltuielile totale. Propunerea Romaniei "In propunerea Comisiei, Politica de coeziune, PAC (Politica Agricola Comuna) si PCP (Politica Comuna in domeniul pescuitului) sunt singurele politici care se confrunta cu reduceri in termeni reali, in ciuda cresterii generale a dimensiunii noului CFM", au scris tarile intr-o declaratie comuna de luni seara, coordonata de Romania. Printre semnatari se numara Bulgaria, Croatia, Cehia, Estonia, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, Romania, Slovacia, Slovenia si Spania. Prea mult sau prea putin? Comisia Europeana spera ca membrii blocului comunitar vor aproba propunerea sa de a cheltui pana la 1,8 trilioane de euro intre 2028 si 2034, ca parte a pachetului. Incluzand rambursarile pentru datoria generata de pandemia de Covid, cheltuielile totale s-ar ridica la aproape 2 trilioane de euro, sau 1,26% din venitul national combinat al tuturor tarilor UE. Prin comparatie, bugetul actual al UE pentru perioada 2021-2027 este echivalent cu aproximativ 1,1% din PIB-ul cumulativ al tarilor membre. "Trebuie sa renuntam la reflexul de la Bruxelles de a incerca pur si simplu sa rezolvam fiecare problema cu mai multi bani", a declarat ministrul austriac pentru Europa, Claudia Bauer. "Mai ales intr-un moment in care multe state membre trebuie sa faca economii nationale si sa ia decizii bugetare dificile, si UE are nevoie de mai multa retinere." "De aceea, tarile contribuitoare nete se coordoneaza mai strans", a adaugat Bauer. "Cu o abordare comuna si, acolo unde este necesar, cu linii rosii clare pentru urmatorul buget al UE." Negocieri aprinse Pe masura ce negocierile devin mai aprinse, cele 16 tari care sustin un buget mai mare incep sa puna capat restrictiilor la cinci state - Germania, Suedia, Austria, Danemarca si Olanda - care beneficiaza de reduceri, cunoscute sub numele de rambursari, la contributiile lor la bugetul UE. Declaratia lor a reinnoit apelul catre Comisie sa elimine reducerile, argumentand ca "nu exista nicio justificare politica sau economica pentru reintroducerea lor". Cele 16 tari au semnalat, de asemenea, o dorinta de a amana o parte din rambursarea imprumuturilor UE post-Covid, care se asteapta sa coste 168 de miliarde de euro pe parcursul urmatorului ciclu bugetar. Diplomatia de la micul dejun vine pe fondul asteptarilor ca un NegoBox - o defalcare detaliata a bugetului propus, cu cifre concrete si alocari de cheltuieli - sa fie difuzat la inceputul lunii iunie. Planurile au fost elaborate de Cipru, care detine in prezent presedintia rotativa de sase luni a Consiliului UE. Cipru a purtat discutii cu delegatiile nationale in ultimele saptamani pentru a evalua limitele bugetare si ar putea prezenta defalcarea actualizata a bugetului inca din 10 iunie, au declarat alti doi trimisi. Ulterior, planurile vor trebui prezentate ambasadorilor la Bruxelles si apoi vor fi discutate de presedinti si prim-ministri din intreaga UE la un summit al Consiliului European care incepe pe 18 iunie. Desi doresc sa isi limiteze propriile contributii, grupul celor noua contribuabili neti doreste sa sublinieze ca sustine cresterea cheltuielilor pentru obiectivele declarate ale blocului comunitar, cum ar fi consolidarea securitatii nationale si consolidarea industriilor. "Avem nevoie de un acord in timp util privind un CFM modern si adaptat la viitor, cu prioritati precum competitivitatea si apararea", a declarat ministrul finlandez al afacerilor europene, Joakim Strand. "In acelasi timp, nivelul general al cadrului trebuie sa fie mai scazut." Intre timp, noul guvern al Olandei va solicita Bruxelles-ului sa faca "alegeri dificile" cu privire la noul buget pentru a se asigura ca resursele sunt "alocate acolo unde pot genera cea mai mare valoare adaugata si impact transfrontalier al UE". Intr-o scrisoare trimisa parlamentului olandez saptamana trecuta, ministrii de externe si de finante ai tarii au declarat ca vor trebui gasite economii semnificative in domenii cheie, inclusiv subventiile agricole, platile catre regiunile mai sarace si salariile functionarilor UE.