Externe

Polonia in fruntea nedorita a clasamentului, dupa Romania Datorita publicatiei Comisiei Europene se va putea vedea daca si in ce masura politica fiscala poloneza se evidentiaza in Europa, noteaza publicatia poloneza. In prezent, se poate insa formula deja teza ca, din punctul de vedere al cresterii deficitului, Polonia se afla in avangarda Uniunii Europene, desi tara noastra continua sa poarte coroana de regina a deficitului bugetar. Cel mai probabil Polonia nu va ocupa primul loc, dar se afla pe o directie clara in aceasta zona, scrie Warsaw Journal. Cum arata finantele in unele state ale UE este deja partial cunoscut, pentru ca nu doar GUS a publicat datele. Romania, pana acum lider in materie de relaxare bugetara, a raportat date partiale privind deficitul bugetar cash. Acesta a fost de circa 7,7% din PIB si cu siguranta nu este imaginea completa, deoarece acest indicator nu arata intregul tablou. In anul precedent, Ministerul Finantelor din Romania a raportat ca deficitul a ajuns la 8,7% din PIB, insa ulterior s-a dovedit ca deficitul intregului sector al finantelor publice a fost de 9,3% din PIB. Romania nu a reusit sa ajunga din urma Polonia, ceea ce se vede si in datele trimestriale. Desi cele mai recente date disponibile sunt pentru trimestrul al treilea din 2025, pe baza lor se poate estima ordinul de marime. Dupa trimestrul al treilea, deficitul calculat pentru intreg anul era in Polonia de 7% din PIB, iar in Romania de 8,6% din PIB. Situatia deficitului Romaniei Primele 2 luni 2026: deficit de 0,70% din PIB (14,23 mld. lei), semnificativ mai mic decat cele 30,24 mld. lei inregistrate in ianuarie-februarie 2025. Anul 2025: deficit final estimat intre 7,65% si 8,4% din PIB. Anul 2024: deficit de 8,65% din PIB in termeni cash, echivalentul a 152,72 miliarde lei, cel mai ridicat din Uniunea Europeana. Datoria Poloniei va depasi bariera constitutionala Deficitul mare de la inceputul lunii aprilie a fost o surpriza. Ministerul Finantelor, prezentand proiectul bugetului pe acest an, a recunoscut ca deficitul va creste, dar nu a anticipat o asemenea amploare. Comisia Europeana, de asemenea, nu a estimat corect, prognozand in toamna un deficit de 6,8% din PIB. Rezultatul de 7,2% din PIB este unul dintre cele mai mari deficite din istorie, cu diferenta ca in trecut Polonia a inregistrat astfel de niveluri in perioade de criza, iar de aceasta data nu a existat o criza. Dimpotriva, economia a crescut intr-un ritm solid, cu un PIB in crestere de 3,6%. Ministerul Finantelor explica situatia prin cresterea puternica a cheltuielilor, la care veniturile nu tin pasul. In primul rand este vorba despre cheltuieli pentru aparare. Dar si cheltuielile sociale sunt mai mari ca niciodata. Actualul guvern a preluat toate transferurile sociale de la predecesori, adaugand cateva proprii, precum programul "Aktywny rodzic" sau renta de vaduv. Efectul este ca cheltuielile sociale reprezinta in prezent 17,3% din PIB, fata de putin peste 14% in urma cu cativa ani. "Toate cheltuielile pe care le numim sociale au atins cel mai ridicat nivel din ultimii 30 de ani", a recunoscut in Sejm viceministrul finantelor Jurand Drop. In plus, bugetul este tot mai impovarat de costul datoriei. Pe de o parte, dobanzile raman ridicate in Polonia comparativ cu alte tari, in ciuda reducerilor recente ale dobanzilor. Pe de alta parte, odata cu deficitul tot mai mare creste si datoria, si va continua sa creasca. Economistii de la PKO BP au calculat ca pentru a opri acest proces ar fi necesara o consolidare fiscala de 4,5% din PIB, lucru putin probabil. Conform datelor GUS, datoria calculata dupa metodologia UE este deja de 59,7% din PIB. Datoria publica statala, asupra careia se aplica limita constitutionala, este mai mica datorita fondurilor din afara bugetului, insa si pentru aceasta prognozele sunt negative. Majoritatea expertilor considera ca bariera constitutionala va fi depasita in decurs de un deceniu. Germania pastreaza disciplina, Portugalia are excedent Inainte ca Comisia Europeana sa publice statisticile de primavara, se pot trage deja cateva concluzii. Prima: nu toate statele UE, ci doar o minoritate, relaxeaza politica bugetara la fel de mult ca guvernul de la Varsovia (si cel de la Bucuresti, evident). A doua: statele care erau asteptate sa faca acest lucru, potrivit economistilor, o fac foarte timid. Dintre cele zece tari cu date preliminare pentru 2025, doar Portugalia si Spania au redus simultan atat deficitul, cat si datoria raportata la PIB. Portugalia a inregistrat chiar un excedent de 0,7% din PIB, iar finantele sale publice au fost pe plus pentru al doilea an consecutiv. Deficitul a scazut si in Italia, desi nu suficient pentru ca datoria sa inceapa sa scada. Datoria ramane mult peste 100% din PIB, iar in 2025 a ajuns la 137,1% din PIB, cu un deficit de 3,1%. Guvernul de la Roma nu a reusit sa coboare sub pragul de 3% din PIB pentru a iesi din procedura de deficit excesiv, la fel ca Polonia. In afara Poloniei, deficitul a crescut in Belgia si Olanda. Cresterea deficitului in Belgia a fost deosebit de mare, de la 4,4% din PIB la 5,3%, cu o datorie de 107% din PIB. O atentie deosebita merita insa situatia finantelor publice din Germania. Cancelarul Franz Merz si partidul sau CDU au venit la putere cu un program de crestere a cheltuielilor publice. Totusi, impulsul fiscal nu se vede inca in finantele publice germane. Deficitul a fost de 2,7% din PIB, identic cu 2024. Datoria Germaniei a depasit 60% din PIB, iar Sondervermogen, un fond special din afara bugetului pentru investitii, inclusiv in Bundeswehr, abia incepe sa functioneze. Potrivit Comisiei Europene, deficitul Germaniei ar urma sa creasca la 3,1% din PIB in 2026. Totusi, relaxarea bugetara intampina o reactie sociala neobisnuita, iar cuvantul "Sondervermogen" a fost ales "anticuvantul anului 2025" in Germania, fiind perceput ca sinonim cu ascunderea datoriei.