Externe

UPDATE 4:25 51,2% "Da" (53.594) - 48,8% "Nu" (51.137) Potrivit Reuters, rezultatul final ar putea fi disponibil duminica la pranz. UPDATE 4:10 51% "Da" (50.604 voturi) - 49% "Nu" (48.588 de voturi) UPDATE 4:04 La ora 3.58 (ora Romaniei), la nivel general, 50,5% dintre voturile inregistrate erau "pentru" si 49,5% din voturi - "impotriva". UPDATE 3:50 Alte cifre din circumscriptia electorala Sud: Au votat "impotriva" 60,1% (9.001 voturi), in timp ce 39,9% (5.964) au votat "pentru". UPDATE 3.08 51,17% "Da", 48, 83% "Nu". 40% dintre voturi (87.000) au fost deja deschise. O discutie live pe Reddit mentioneaza un caz foarte strans intr-o circumscriptie, unde au fost numarate 9.900 de "Da" si 9.900 de "Nu". UPDATE 3.00 51,5% dintre participantii la referendum au votat "Da", 48,5% au votat "Nu". Au fost numarate aproximativ 30% dintre voturi. Circumscriptiile rurale au votat masiv pentru nereluarea negocierilor de aderare, in timp ce in capitala Reykjavik, cele doua mari circumscriptii au votat in favoarea reluarii negocierilor de aderare la UE. UPDATE 2.46 Primele rezultate partiale ale referendumului din Islanda inclina pronuntat spre "Nu", cu aproximativ 60% dintre voturi, concentrate in circumscriptiile rurale. 52,52% au votat "Da" si 48,48% au votat "Nu". Au fost numarate 63.000 de voturi pana la aceasta ora. Stirea initiala Primele rezultate partiale ale referendumului din Islanda: 59,8% dintre voturile numarate din circumscriptia de Sud sunt impotriva reluarii negocierilor, in timp ce 40,2% sustin aceasta varianta. Au fost numarate aproape 10.000 de voturi, potrivit euronews. Circumscriptia de Sud este insa considerata una dintre zonele mai eurosceptice ale Islandei, iar pescuitul, un subiect sensibil in dezbaterea privind aderarea la UE, are o importanta deosebita pentru economia regiunii. In general, zonele rurale ale tarii sunt considerate mai reticente fata de aderarea la Uniunea Europeana, in timp ce capitala Reykjavik este vazuta drept mai favorabila apropierii de blocul comunitar. Rezultatele din Capitala ar putea, prin urmare, schimba semnificativ imaginea oferita de primele cifre. Sectiile de vot s-au inchis sambata, la ora 22:00, ora locala, iar numaratoarea continua. Noi rezultate partiale sunt asteptate pe parcursul noptii. Aproximativ 272.000 de islandezi au avut drept de vot in cadrul referendumului, considerat un moment important pentru viitorul relatiei tarii cu Uniunea Europeana. Participarea la vot a fost ridicata si comparabila cu cea de la alegerile parlamentare din 2024, cand prezenta la urne a fost de aproximativ 80%, potrivit presei islandeze. Informatii de context Islanda a organizat sambata, 29 august, un referendum privind reluarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeana. Intrebarea a fost simpla: "Ar trebui Islanda sa reia negocierile de aderare la Uniunea Europeana?". Un vot "Da" ar permite guvernului sa redeschida negocierile cu Bruxelles-ul, iar o eventuala intelegere privind aderarea ar trebui supusa ulterior unui nou referendum. Islanda a depus cererea de aderare in 2009, dupa criza financiara care a lovit puternic economia tarii. Negocierile au inceput in 2010 si au avansat in mai multe domenii, insa au fost suspendate in 2013, pe fondul opozitiei fata de aderare. Cererea Islandei nu a fost retrasa oficial, iar negocierile pot fi reluate daca alegatorii sustin aceasta varianta. De aceasta data, dezbaterea are loc intr-un context geopolitic foarte diferit. Islanda este membra NATO, dar nu are armata proprie si se bazeaza in mare parte pe cooperarea cu aliatii pentru securitate. Razboiul din Ucraina, activitatea Rusiei in Atlanticul de Nord si incertitudinile legate de politica Statelor Unite au determinat o parte dintre islandezi sa priveasca mai atent spre Europa. Economia este un alt argument pentru sustinatorii reluarii negocierilor. Islanda are deja acces la piata unica europeana prin Spatiul Economic European si face parte din spatiul Schengen, dar nu are un cuvant de spus in adoptarea regulilor europene pe care le aplica. Sustinatorii aderarii considera ca statutul de membru ar oferi Islandei mai multa influenta si ar putea aduce mai multa stabilitate economica. Adoptarea euro este, de asemenea, privita de unii alegatori drept un posibil avantaj. Opozitia se concentreaza in special pe suveranitate si pescuit. Industria pescuitului are o importanta majora pentru economia si identitatea Islandei, iar euroscepticii se tem ca aderarea ar reduce controlul Reykjavikului asupra apelor si cotelor de pescuit. Agricultura si capacitatea Islandei de a-si stabili singura politicile reprezinta alte puncte sensibile. Astfel, referendumul nu este doar despre relatia cu UE. Pentru Islanda, el reprezinta o alegere intre mai multa integrare europeana, cu posibile avantaje economice si de securitate, si pastrarea unui control cat mai mare asupra propriilor decizii, intr-un moment in care echilibrul geopolitic din Atlanticul de Nord se schimba rapid.