Politic-Social

Privatizarea TAROM, listarea la bursa a unor pachete din companiile care administreaza Aeroportul Otopeni si Portul Constanta, posibilitatea privatizarii sau lichidarii companiilor de stat cu pierderi si reorganizarea ampla a Politiei sunt printre masurile prevazute intr-o forma de lucru a programului de guvernare al Cabinetului Muresan, obtinuta de Mediafax. In schimb, documentul nu face referire explicita la finalizarea aderarii Romaniei la OECD, la revenirea TVA la 19% sau la indexarea salariului minim. Programul este inca in lucru si poate suferi modificari inainte de depunerea variantei finale in Parlament. Absenta TVA de 19% este cu atat mai relevanta cu cat Muresan a declarat miercuri ca obiectivul sau este revenirea la aceasta cota "de indata ce ne permitem"; el a mai spus ca nu intentioneaza sa majoreze taxele si impozitele in mandatul viitorului guvern. Programul consultat de Mediafax cuprinde 364 de masuri in 26 de capitole, de la reforma administratiei si a companiilor de stat pana la fiscalitate, sanatate, pensii speciale, transporturi, aparare si digitalizare. TAROM ar urma sa fie privatizata. Statul nu mai pune bani in companie Una dintre cele mai importante masuri vizeaza TAROM. Programul prevede o "privatizare competitiva, cu termen" a companiei aeriene nationale si stabileste ca aceasta nu ar mai trebui sa primeasca bani publici noi. "Niciun leu public nou, nici direct, nici mascat in datorii neplatite catre alte companii de stat", se precieaza in programul de Guvernare. Legaturile aeriene considerate esentiale ar urma sa fie asigurate separat, prin contracte de serviciu public deschise oricarui operator. Autorii programului de guvernare argumenteaza masura prin faptul ca statul a folosit deja ultimul ajutor de restructurare permis de dreptul european pentru urmatorii zece ani. TAROM a beneficiat in 2024 de aprobarea Comisiei Europene pentru un ajutor de restructurare de pana la 95,3 milioane de euro, format din anularea unei datorii de aproximativ 49,5 milioane de euro si o injectie de capital de aproximativ 45,8 milioane de euro. Bruxelles-ul a conditionat sprijinul de aplicarea unui plan de restructurare care include reducerea costurilor, reinnoirea flotei si limitarea capacitatii companiei pe durata restructurarii, perioada care se incheie la 31 decembrie 2026. Otopeni si Portul Constanta, partial la bursa Schimbari importante sunt prevazute si pentru alte active strategice ale statului. Programul propune listarea la bursa a unor pachete din companiile care administreaza Aeroportul Otopeni si Portul Constanta. Noul terminal de la Otopeni si terminalele portuare ar urma, la randul lor, sa fie concesionate competitiv. In transportul feroviar, documentul propune introducerea unui orar cadentat, cu trenuri la ore fixe pe principalele axe. Trenurile mentinute in circulatie in ciuda unui numar foarte redus de calatori, doar pentru ca pierderile sunt acoperite prin subventie, ar urma sa dispara. CFR Calatori si Metrorex ar trebui, in acelasi timp, sa isi creasca veniturile proprii inclusiv prin inchirierea spatiilor din gari si statii si valorificarea unor terenuri. Companiile de stat cu pierderi pot ajunge la privatizare sau lichidare Reforma companiilor de stat ocupa un loc important in program. In maximum 12 luni, fiecare companie din subordinea administratiei centrale ar urma sa primeasca o decizie clara privind viitorul sau: listare la bursa, privatizare sau concesiune, mentinere ca monopol natural ori inchidere ordonata. Companiile care inregistreaza pierderi doi ani consecutiv ar urma sa fie evaluate independent si clasificate de la A la E. Pentru cele din categoriile D si E va trebui luata, in maximum sase luni, o decizie privind redresarea, un parteneriat public-privat sau lichidarea. Trei ani consecutivi de pierderi, daca activitatea nu este justificata printr-un contract de serviciu public, ar urma sa declanseze iesirea companiei din portofoliul statului. Cumulul pensiei cu salariul la stat, interzis O alta masura cu impact important este interzicerea cumulului pensiei cu salariul la stat. Programul mai vorbeste despre eliminarea pensionarii anticipate in sistemele in care pensionarea se produce prea devreme. Pentru sistemele din aparare, ordine publica si siguranta nationala, cuantumul pensiilor ar urma sa fie recalculat in functie de contributie si vechime. Particularitatile profesiei ar urma sa fie reflectate in varsta standard de pensionare si in conditiile de munca, fiind prevazuta o perioada de tranzitie pentru cei aflati aproape de pensionare. Numarul parlamentarilor ar urma sa scada cu 13% Programul prevede reducerea numarului de parlamentari conform datelor recensamantului din 2021, cu pastrarea actualului sistem electoral. Reducerea indicata in document este de 13%. Totodata, fiecare minister ar urma sa aiba maximum trei secretari de stat, iar agentiile si institutiile centrale cu atributii similare sau suprapuse ar urma sa fie comasate. Deficit mai mic, fara impozite noi. Pensiile si alocatiile, indexate in 2027. Dar salariul minim lipseste In domeniul fiscal, programul isi propune reducerea deficitului pe traiectoria asumata cu Comisia Europeana fara introducerea unor impozite noi, prin reducerea cheltuielilor, colectare mai buna si folosirea fondurilor europene. Codul fiscal ar urma sa poata fi modificat numai prin lege, cu minimum sase luni intre publicarea schimbarii si intrarea sa in vigoare. Documentul prevede si indexarea pensiilor si alocatiilor in 2027, conditionata de respectarea traiectoriei de deficit si de avizul Consiliului Fiscal. In schimb, in forma consultata de Mediafax nu apare explicit o revenire a TVA la 19% si nici o masura distincta privind indexarea salariului minim. OECD si saracia nu apar intre temele dezvoltate explicit in document Programul analizat de Mediafax nu contine o referire explicita la OECD sau la finalizarea aderarii Romaniei la organizatie. Nici reducerea saraciei nu este formulata ca un obiectiv distinct in masurile prezentate in aceasta sinteza. Exista insa prevederi privind reformarea ajutoarelor sociale, locuinte sociale, sprijin pentru persoane vulnerabile si masuri pentru cresterea ocuparii. In domeniul muncii, documentul vorbeste despre cresterea ocuparii si a numarului de locuri de munca din economie, astfel incat sa fie creat spatiu fiscal pentru reducerea poverii fiscale pe salarii. In privinta ajutoarelor de stat, directia este de restrangere si concentrare a schemelor: cele care nu contribuie la exporturi si nu genereaza valoare adaugata ar urma sa nu mai fie prelungite. In schimb, sprijinul ar urma sa fie orientat catre firme si proiecte care cresc exporturile, inlocuiesc importurile sau creeaza valoare adaugata in Romania. Politia Romana si Politia de Frontiera ar putea fi reunite O reorganizare ampla este prevazuta si la Ministerul Afacerilor Interne. Politia Romana, Politia de Frontiera si componenta operativa a Inspectoratului General pentru Imigrari ar urma sa fie integrate etapizat intr-o singura structura nationala de aplicare a legii. Separat, pasapoartele, evidenta persoanelor, permisele, inmatricularile si partea administrativa a Imigrarilor ar urma sa fie reunite intr-o Autoritate Nationala pentru Servicii Publice, construita pe principiul "o singura data, un singur ghiseu, un singur cont digital". Un sef national pentru digitalizarea statului Digitalizarea administratiei ar urma sa fie coordonata dintr-un singur centru aflat in subordinea premierului. Programul propune si un Chief Digital Government Officer, descris drept un profesionist apolitic, cu experienta in industrie si cu o echipa remunerata competitiv in raport cu sectorul privat. Achizitiile publice de solutii digitale care nu respecta standardele nationale nu ar mai urma sa primeasca finantare de la buget sau din fonduri europene. STRATCOM pentru ingerinte externe si operatiuni de manipulare Executivul ar urma sa infiinteze si o structura centrala de comunicare strategica - STRATCOM - pentru coordonarea raspunsului statului la ingerinte externe si operatiuni coordonate de manipulare. Este prevazut si un consiliu consultativ cu participarea presei, universitatilor, cercetatorilor si organizatiilor de fact-checking, precum si un centru tehnic permanent pentru identificarea si analiza ingerintelor externe. Apararea ar putea ajunge la 5% din PIB Programul stabileste si obiectivul cresterii graduale a cheltuielilor si investitiilor de aparare pana la 5% din PIB, in functie de evolutia mediului de securitate si de deciziile NATO si UE. Din acest total, 3,5% din PIB ar reprezenta cheltuieli de baza pentru aparare, iar 1,5% cheltuieli conexe si investitii cu impact mai larg. Printre prioritati sunt apararea antiaeriana si antiracheta, capabilitatile navale, sistemele fara pilot si munitia. Documentul obtinut de Mediafax reprezinta forma de lucru a programului de guvernare pregatit pentru Cabinetul Muresan si poate suferi modificari inainte de prezentarea variantei finale si de votul din Parlament.