Cultura si divertisment

Psihologul explica de ce in familiile cu probleme unul dintre membri ajunge adesea sa fie identificat ca fiind "problema" grupului, potrivit Blic. Ruda ajunge sa fie identificata drept o persoana "dificila", "dramatica", "egoista" sau "prea sensibila". Practic, in limbajul obisnuit rolul este asociat cu ideea de "oaie neagra" a familiei. In schimb, psihologii il descriu drept "tap ispasitor". Specialistii atrag atentia ca mecanismul nu reflecta realitatea obiectiva ci functioneaza ca o strategie de evitare a responsabilitatii si de mentinere a unei imagini familiale aparent stabile. De ce apare oaia neagra Psihoterapeuta Sharon Martin explica faptul ca familiile functioneaza ca sisteme interconectate in care membrii isi asuma roluri rigide pentru a mentine echilibrul, chiar si atunci cand acesta este toxic. Ea arata ca, in familiile functionale, problemele sunt abordate prin dialog si asumare, insa in sistemele disfunctionale regulile sunt complet diferite. "In familiile disfunctionale, onestitatea si responsabilitatea par amenintatoare, deoarece necesita schimbare. Daca cineva recunoaste ca s-a facut un rau, familia va trebui sa se confrunte cu emotii neplacute, tipare negative persistente sau dinamici inegale de putere. Acest lucru provoaca o tensiune enorma, deoarece sistemul disfunctional nu este pregatit sa se schimbe", a explicat experta. Ca urmare, familia dezvolta mecanisme de protectie ale imaginii de sine, iar conflictele sunt evitate sau ascunse. Se protejeaza imaginea idealizata a familiei in public, se justifica comportamentele membrilor privilegiati, iar daunele emotionale sunt minimalizate sau ignorate. In acest cadru, tapul ispasitor devine persoana asupra careia se proiecteaza intreaga responsabilitate. Oaia neagra-un mecanism cu functie de control psihilogic Sharon Martin mai arata ca acest mecanism are si o functie de control psihologic. "De asemenea, functioneaza ca o forma cruda de control. Atunci cand cineva este etichetat in mod repetat ca o problema, este presat sa ramana supus si sa nu puna la indoiala sistemul. Daca tapul ispasitor vorbeste sau contrazice naratiunea familiei, risca sa fie ranit emotional si fizic, umilit public sau respins complet de familie", a aratat Martin. In timp, rolul devine stabil si greu de schimbat. Persoana desemnata ca "problema" ajunge sa fie invinovatita constant. Chiar si incercarile de a corecta perceptiile sunt interpretate adesea ca dovezi suplimentare ale "problemei". Cum influenteaza identitatea statutul de oaie neagra Aceasta dinamica are efecte puternice asupra identitatii personale. "Esti invinovatit pentru lucruri pe care nu le-ai facut sau pe care nu le-ai putut controla, iar experientele tale sunt respinse sau negate de ceilalti. Rezultatul este adesea un sentiment constant de inadecvare si un sentiment de neapartenenta", a mai spus Sharon Martin. Pe termen lung, aceste experiente influenteaza si relatiile din viata adulta. "Persoana devine excesiv de precauta in ceea ce spune, isi reexamineaza constant actiunile si traieste cu teama de a fi invinovatita sau interpretata gresit. Increderea devine o problema - nu numai in ceilalti, ci si in propria evaluare a situatiilor. Exista teama ca tot ce se spune va fi folosit impotriva ei", a subliniat psihoterapeuta. Efectele emotionale sunt complexe si pot include furie, tristete si sentimentul unei lipse profunde de apartenenta. Specialistii explica faptul ca aceste reactii nu sunt semne de slabiciune, ci raspunsuri firesti la presiunea emotionala repetata. Oaia neagra poate avea si efecte pozitive In acelasi timp, experienta de "tap ispasitor" poate dezvolta si resurse psihologice importante. Sharon Martin a evidentiat trei directii principale in care aceste persoane isi pot transforma experientele. "O mai mare constientizare a dinamicii relationale: Cresterea intr-un mediu imprevizibil invata pe cineva sa fie atent la ceea ce se intampla de fapt, nu la ceea ce se spune. Acestia observa in mod constant schimbarile de ton, tensiunea din camera si momentul in care cuvintele cuiva nu se potrivesc cu comportamentul sau. Curaj extraordinar: A atrage atentia asupra minciunilor din familie necesita curaj. De aceea, aceste persoane la varsta adulta au toleranta zero fata de manipulare si nu ignora semnalele de alarma la oameni. Autenticitate completa: Dupa ani de zile in care au trait minciuni, acesti indivizi pretuiesc transparenta si onestitatea mai presus de orice. Nu sunt interesati sa joace jocuri psihologice si sa traiasca dupa reguli nescrise si ipocrite", a aratat Martin. In ceea ce priveste iesirea din acest tipar, specialista considera ca nu este esential ca persoana sa isi convinga familia de origine sa isi schimbe perspectiva. Sistemele disfunctionale tind sa se auto-protejeze, ceea ce face schimbarea dificila sau imposibila din interior. In viziunea specialistei, adevarata schimbare apare atunci cand persoana nu mai incearca sa isi schimbe familia, ci isi reconstruieste propria viata pe baza constientizarii, limitelor sanatoase si relatiilor in care responsabilitatea este impartita echitabil.