Cultura si divertisment

Cercetatorii au reusit pentru prima data sa extraga si sa secventieze ARN dintr-un mamut lanos vechi de 40.000 de ani, dezvaluind activitate genetica in timp real pastrata in permafrost, scrie SciTechDaily. Descoperirea, realizata de oamenii de stiinta de la Universitatea din Stockholm si colaboratori din Suedia, Danemarca si China, arata ca ARN-ul, despre care se credea ca se degradeaza in cateva ore dupa moarte, poate supravietui zeci de milenii. Aceasta reusita deschide o noua frontiera in paleogenomica, permitand investigatii asupra fiziologiei speciilor disparute, imposibile doar prin analiza ADN-ului. Conservarea ARN-ului sparge barierele stiintifice Echipa de cercetare a analizat tesut muscular exceptional de bine conservat provenit de la Yuka, un mamut tanar descoperit in permafrostul siberian. Folosind tehnici avansate de secventiere, oamenii de stiinta au identificat molecule de ARN care reflectau activitatea genelor in momentul mortii animalului. Desi genomul mamutului contine peste 20.000 de gene care codifica proteine, doar anumite cai, inclusiv contractia musculara si raspunsurile la stres metabolic, erau active in mostrele recuperate. Cercetatorii au observat indicii de stres acut, sustinand ipoteza anterioara ca Yuka ar fi fost atacat de pradatori inainte de a muri. MicroARN-urile confirma originea mamutului si dezvaluie reglarea genetica Printre cele mai remarcabile descoperiri se numara numeroase microARN-uri, molecule mici care regleaza expresia genelor. Aceste microARN-uri prezentau mutatii specifice mamutului, constituind o dovada clara ca secventele provin din aceasta specie disparuta. Este pentru prima data cand tipare de reglare genetica ale unui animal din epoca de gheata sunt observate direct. Cercetatorii au identificat chiar si gene necunoscute anterior pe baza datelor de ARN antic, o realizare fara precedent in paleogenetica. Implicatii pentru virusuri antice si viitorul paleogenomicii Studiul arata ca ARN-ul poate ramane intact mult mai mult decat se credea, deschizand posibilitatea secventierii virusurilor ARN antice, inclusiv potentiale tulpini din epoca de gheata ale gripei sau coronavirusurilor. Oamenii de stiinta spera sa combine ARN-ul preistoric cu ADN, proteine si alte biomolecule conservate pentru a reconstrui profiluri biologice detaliate ale faunei disparute din epoca glaciara. Astfel de studii integrate ar putea transforma intelegerea ecosistemelor din epoca de gheata si a evolutiei speciilor precum mamutul lanos.