Cultura si divertisment

NASA a reusit o performanta remarcabila pe Marte: roverul Perseverance a devenit vehiculul care a parcurs cea mai mare distanta pe suprafata unei alte lumi. Pe 11 octombrie, odometrul sau a ajuns la 45,22 de kilometri, peste recordul de 45,16 kilometri stabilit de roverul Opportunity, care a explorat Planeta Rosie intre 2004 si 2018. Performanta este cu atat mai impresionanta cu cat Perseverance a avut nevoie de aproximativ cinci ani si jumatate pentru a depasi recordul, in timp ce Opportunity a parcurs distanta respectiva in aproape 15 ani. Dincolo de cifre, reusita arata cat de mult a avansat tehnologia explorarii spatiale. Perseverance nu doar strabate terenul martian, ci isi poate alege singur traseul printre obstacole, cu ajutorul unui sistem de navigatie autonoma care ii permite sa analizeze terenul in timp real. Cum reuseste Perseverance sa se deplaseze singur O mare parte din succesul roverului se datoreaza sistemului AutoNav, dezvoltat pentru a-i permite sa se deplaseze cu un grad ridicat de autonomie. Camerele sale surprind terenul din fata, sistemul construieste o harta tridimensionala a obstacolelor, apoi calculeaza o ruta sigura intre punctele stabilite de echipa de pe Pamant. NASA descrie aceasta capacitate drept un fel de "gandire in timpul condusului". Perseverence este cu totul altceva fata de roverele anterioare Perseverance poate parcurge astfel pana la 412 metri intr-o singura zi martiana (24 de ore si 39 de minute), fara ca fiecare miscare sa necesite o comanda directa de la sol. Peste 90% din distanta totala parcursa de rover se datoreaza acestei tehnologii. Prin comparatie, primul sistem de navigatie autonoma folosit pe Marte, la bordul roverelor Opportunity si Spirit, a fost utilizat pentru aproximativ 5% din traseul lor. Diferenta fata de primele generatii este uriasa. Roverul Sojourner, care a explorat Marte in 1997, analiza doar 20 de puncte de masurare pentru a evalua terenul din fata. Perseverance poate procesa 600.000 de puncte la fiecare analiza. Misiunea sa initiala prevedea o distanta de cel mult 20 de kilometri. Roverul a depasit de mult aceasta tinta, iar NASA afirma ca toate sistemele sale de deplasare functioneaza in continuare. Ce cauta NASA in cele mai vechi roci de pe Marte Recordul a fost stabilit in timp ce Perseverance se indrepta spre o zona numita Idubi, in regiunea Lac de Charmes, de-a lungul marginii vestice a craterului Jezero. Acolo, cercetatorii investigheaza unele dintre cele mai vechi formatiuni geologice explorate vreodata in Sistemul Solar. Rocile din aceasta regiune pastreaza indicii despre o perioada indepartata din istoria planetei, cu aproximativ patru miliarde de ani in urma. Pe Pamant, formatiuni geologice comparabile au fost in mare parte sterse de eroziune si de miscarea placilor tectonice. Marte nu are placi tectonice precum cele de pe Terra, astfel ca unele dintre aceste vestigii stravechi au avut sanse mai mari sa se pastreze. O posibila biosemnatura intr-o roca numita Cheyava Falls La Idubi, echipa stiintifica spera sa gaseasca urme ale unor sisteme hidrotermale antice. Acestea ar putea oferi informatii importante despre mediile care au existat pe Marte in trecut si despre conditiile in care viata ar fi putut aparea. Pana acum, Perseverance a colectat 29 de probe de roci si regolit, materialul granular de la suprafata. Mostrele provin din mai multe zone ale craterului Jezero, inclusiv din fostul fund al unui lac, dintr-o delta formata de un rau disparut si din regiunea marginii craterului. In timpul explorarilor anterioare, roverul a identificat si o posibila biosemnatura intr-o roca numita Cheyava Falls. NASA prelungeste misiunea pana spre sfarsitul lui 2028 Agentia spatiala americana a aprobat recent prima prelungire a misiunii Perseverance. Aceasta a inceput in octombrie si ar urma sa continue explorarea marginii craterului Jezero pana aproximativ la sfarsitul anului 2028. Dupa regiunea Lac de Charmes, roverul va continua de-a lungul marginii craterului si se va indrepta spre sud, catre Rainbow Falls. Acolo se afla un bloc de crusta straveche, cu o latime de aproximativ 100 de metri, ridicat de impactul care a creat craterul Jezero. Inginerii NASA lucreaza si la imbunatatirea programelor care controleaza deplasarea roverului. Cele mai noi actualizari ii permit sa execute trasee mai eficiente si sa isi verifice pozitia cu ajutorul hartilor realizate din orbita. Unul dintre obiectivele viitoare este reducerea efectelor luminii solare puternice asupra camerelor de navigatie, pentru ca Perseverance sa poata lucra mai mult timp in fiecare zi. Un record care ajuta la descifrarea istoriei martiene Perseverance face parte dintr-un sir de misiuni NASA care au extins treptat limitele explorarii robotice. Sojourner a parcurs aproximativ 100 de metri in 1997, Spirit a ajuns la 7,7 kilometri, iar Opportunity a stabilit recordul anterior, dupa 5.111 zile martiene de activitate. Un alt rover NASA, Curiosity, care exploreaza craterul Gale din 2012, a depasit deja 38 de kilometri. Performanta lui Perseverance nu este importanta doar pentru distanta parcursa. Fiecare kilometru in plus ii permite sa ajunga mai repede la noi formatiuni geologice, sa analizeze mai multe roci si sa adune indicii despre evolutia planetei.