Externe

Frederic Mortier, primarul de dreapta al localitatii Longue-Jumelles, a anuntat luni, 19 octombrie, ca nu mai doreste sa pastreze portretul oficial al lui Emmanuel Macron in primarie, considerand ca reactia presedintelui in fata violentelor din ultimele zile a fost insuficienta. "Condamn cu cea mai mare fermitate violentele si distrugerile comise de cei care ne incalca legile, ne devasteaza orasele si dispretuiesc valorile Republicii", a declarat edilul, potrivit publicatiei locale Saumur Kiosque. Primarul si-a continuat declaratia cu un mesaj referitor la respectarea legilor si integrarea in societatea franceza. "Franta nu poate accepta ca unii sa refuze regulile comune, sa respinga cerintele integrarii si sa conteste autoritatea statului. Nimeni nu poate pretinde ca beneficiaza de drepturile Republicii, refuzand in acelasi timp sa ii respecte indatoririle", a transmis Mortier. Portretul lui Macron, indepartat din primarie In semn de protest, primarul a hotarat sa coboare in berna drapelele arborate pe cladirea administratiei locale si sa indeparteze portretul oficial al presedintelui Frantei. "In fata acestei crize, am decis, in calitate de primar al orasului Longue-Jumelles, sa dau jos portretul presedintelui Republicii din primarie. Consider ca atitudinea sa in aceasta situatie este nedemna de gravitatea evenimentelor si de asteptarile concetatenilor nostri", a explicat edilul. "Ordinea, respectul si autoritatea nu sunt negociabile. Ele reprezinta fundamentele pactului nostru republican", a adaugat acesta. Decizia are o puternica incarcatura simbolica in Franta, unde portretul oficial al presedintelui Republicii este afisat in mod traditional in primarii. Franta, zguduita de unele dintre cele mai violente proteste din ultimii ani Gestul primarului vine dupa manifestatiile din 17 octombrie, organizate pe fondul nemultumirilor fata de cresterea costului vietii si deteriorarea serviciilor publice, in special a conditiilor din sistemul educational. La proteste au participat elevi, studenti, sindicalisti si membri ai miscarii "Vestele Galbene", dar si membrii ale unor grupari de extrema stanga. Desi o mare parte a manifestatiilor s-a desfasurat pasnic, in mai multe orase au avut loc confruntari violente cu fortele de ordine, incendieri, vandalizari si jafuri. Potrivit bilanturilor prezentate de autoritati aproximativ 2.400 de persoane au fost arestate in cursul weekendului, iar aproape 1.000 de politisti au fost raniti. Printre cele mai grave incidente s-a numarat incendierea cladirii istorice a primariei din Limoges. Mii de magazine si alte spatii comerciale au fost afectate de distrugeri sau jafuri. Ministrul francez de Interne, Laurent Nunez, a recunoscut luni ca fortele de ordine au pierdut temporar controlul asupra situatiei in anumite orase si ca autoritatile nu au anticipat amploarea mobilizarii. Nunez si-a prezentat demisia, dar Emmanuel Macron a refuzat-o. Macron, criticat din toate directiile. Guvernul discuta introducerea unor restrictii de circulatie Presedintele francez a condamnat violentele intr-un discurs televizat sustinut duminica, 18 octombrie, afirmand ca scenele de distrugere si jaf sunt inacceptabile. Macron a recunoscut nemultumirile sociale care au determinat mobilizarea protestatarilor si a cerut organizarea unor consultari cu reprezentantii elevilor, sindicatelor, mediului de afaceri si clasei politice. Discursul nu a reusit insa sa reduca presiunea politica asupra sa. Liderii opozitiei, de la Marine Le Pen si Jordan Bardella, din dreapta radicala, pana la Jean-Luc Melenchon, din stanga radicala, au criticat raspunsul administratiei prezidentiale, desi din perspective diferite. Gestul primarului din Longue-Jumelles nu este singura reactie de revolta venita din partea administratiilor locale. Edilii din Marsilia si Limoges au criticat modul in care autoritatile centrale au gestionat violentele, determinand guvernul francez sa raspunda public acuzatiilor. "Niciun primar nu a fost abandonat", a declarat purtatoarea de cuvant a executivului, Maud Bregeon. In paralel, Asociatia Primarilor din Franta a convocat adunari in fata sediilor administratiilor locale, pentru a condamna atacurile impotriva institutiilor democratice. Intre timp, premierul Sebastien Lecornu a propus introducerea unor restrictii de circulatie nocturna, limitate la anumite zone afectate de violente. Criza intervine cu aproximativ sase luni inaintea alegerilor prezidentiale din 2027, la care Emmanuel Macron nu mai poate candida pentru un al treilea mandat consecutiv.