Economic

Discutia are loc luni, in cadrul unei teleconferinte programate la ora 8.30, ora New York-ului (15.30 ora Romaniei), la care participa ministrii de finante din statele G7 si directorul executiv al Agentiei Internationale pentru Energie (IEA), Fatih Birol. Intalnirea are drept scop evaluarea impactului economic al razboiului cu Iranul asupra pietelor energetice. Potrivit Financial Times, cel putin trei state din G7, inclusiv Statele Unite, si-au exprimat deja sprijinul pentru ideea utilizarii rezervelor strategice de petrol, insa nu a fost luata inca o decizie finala. Pana la 400 milioane barili In discutie se afla o eliberare de aproximativ 300-400 de milioane de barili de petrol din stocurile strategice coordonate de IEA. Aceasta cantitate ar reprezenta aproximativ 25-30% din rezervele de circa 1,2 miliarde de barili detinute de statele membre ale agentiei in sistemul de urgenta creat pentru crize energetice majore. Discutiile vin in contextul in care preturile petrolului au crescut puternic, pe fondul escaladarii conflictului din Orientul Mijlociu, care a perturbat deja transportul maritim in regiune. Cotatiile petrolului au urcat luni cu peste 25%, ajungand la cele mai ridicate niveluri din vara lui 2022, cand piata energetica era zguduita de invazia Rusiei in Ucraina si de riscurile privind aprovizionarea cu petrol si gaze. Impactul conflictului asupra petrolului Ingrijorarile investitorilor sunt alimentate si de decizia unor producatori majori de a reduce livrarile, in timp ce extinderea conflictului dintre Iran si alianta SUA-Israel ridica riscul unor perturbari prelungite ale fluxurilor globale de petrol. In tranzactiile din Asia, Brent, reperul international al pietei petroliere, a urcat pana la 116,71 dolari pe baril, inainte ca pretul sa scada usor, in timp ce petrolul american West Texas Intermediate (WTI) a depasit temporar 116 dolari pe baril. Rezerve pentru crize energetice Rezervele strategice de petrol coordonate de Agentia Internationala pentru Energie au fost create dupa criza petrolului din 1974 si permit statelor mari consumatoare sa intervina rapid pe piata in cazul unor socuri majore de aprovizionare. Mecanismul a fost utilizat de cateva ori in ultimele decenii, inclusiv in 2022, dupa invazia Rusiei in Ucraina.