Politic-Social

Cresterea preturilor la carti in Romania nu mai compenseaza reducerea volumelor vandute. Cele mai importante 101 de edituri romanesti au avut o cifra de afaceri de 186,2 milioane de euro in 2025, potrivit Forbes Romania. Era cu numai 1,5% peste nivelul anului anterior. De la 1 august 2025, in timpul guvernului Bolojan, TVA pentru carti a crescut de la 5% la 11%, o masura care facea parte dintr-un pachet de masuri fiscale mai amplu, adoptat in vara acestui an. Ce a insemnat TVA de 11% la carte? Experienta editorilor e aceasta: consum de carte mai slab, cumparatori mult mai selectivi, librarii cu mari dificultati financiare, edituri cu reduceri de proiecte cu risc comercial ridicat. Cifra de afaceri a editurilor, indicata de Forbes nu arata o crestere a consumului de carte, ci reflecta doar cresterea preturilor, care compenseaza volumul scazut al vanzarilor. Cresterea costurilor pentru hartie, transport si distributie au redus si ele spatiul de manevra al editurilor. Stranse cu usa de masuri fiscale sufocante, editurile merg pe o sfoara la inaltime, pe poante si fara sistem de protectie. Asta in timp ce Codul Fiscal prevede scutiri de TVA la pariuri, loterii si alte forme de jocuri de noroc. Nici editurile nu se mai arunca la titluri, nici cititorii sa cumpere Niciodata, guvernele Romaniei nu au avut o relatie de iubire cu domeniul cultural, se stie, dar acea majorare cu 11% a TVA la carti a strans lantul aflat deja la gatul editurilor inca si mai mult. Reprezentantii pietei de carte descriu o crestere a precautiei cititorului, care e mai interesat de promotii si reduceri. Editurile, la randul lor, devin mai prudente cu titlurile si se orienteaza catre cele cu succes comercial usor de anticipat, cu risc redus. Pentru editor, un tiraj mare inseamna un risc mai mare daca vanzarea incetineste. Pentru librar, stocul nevandut inseamna capital blocat. Pentru cumparator, un pret mai mare inseamna ca aceeasi suma poate cumpara mai putine carti. O strategie de precautie excesiva Forbes noteaza ca stocurile s-au acumulat in depozitele editurilor, iar lichiditatile disponibile s-au redus. Intr-o industrie in care productia precede cu mult incasarea integrala a banilor, acest lucru poate deveni o problema de cash-flow la fel de importanta ca scaderea vanzarilor. Este un mecanism firesc intr-o piata in care capitalul este mai greu de recuperat. Un editor care nu poate conta pe un volum suficient de mare de vanzari are mai putine motive sa investeasca in tiraje mari sau in autori noi fara un public deja format. Pe termen scurt, aceasta strategie poate proteja bilantul unei edituri. Pe termen lung, insa, ea poate reduce diversitatea ofertei daca devine regula intregii industrii. Aici apare una dintre problemele culturale ale crizei economice: o piata care penalizeaza tot mai sever riscul comercial poate deveni mai putin dispusa sa publice carti care au nevoie de timp pentru a-si gasi cititorii. Frankfurt 2028 poate aduce o oportunitate, dar nu e o solutie Romania va fi Tara Invitata de Onoare la Targul de Carte de la Frankfurt din 2028. Pentru industria editoriala, evenimentul poate avea o miza importanta: vizibilitate internationala pentru autori romani, drepturi de traducere si noi relatii comerciale. Efectul economic al participarii va depinde insa de pregatirea sectorului in urmatorii doi ani. Un eveniment international poate creste vizibilitatea autorilor si editurilor romanesti, dar nu poate rezolva problemele interne ale pietei: numarul redus de cititori, distributia, costurile ridicate si finantarea insuficienta. Cum sta Franta cu piata de carte Spre deosebire de Romania, Franta are o piata editoriala de aproape 3 miliarde de euro si vinde anual peste 400 de milioane de exemplare. In 2025, editurile franceze au avut o cifra de afaceri de 2,883 miliarde de euro, in scadere cu 0,6% fata de anul anterior. Au fost vandute 419,6 milioane de exemplare, cu 1,5% mai putine decat in 2024. Fata de 2019, ultimul an inaintea pandemiei, piata franceza este cu 2,8% mai mare in valoare, dar cu 3,6% mai mica in volum. Romania are cel mai mare TVA la carte din UE. E urmata de Austria, cu 10% Romania nu este singura tara europeana care taxeaza cartea, dar cota de 11% introdusa in 2025 o plaseaza peste nivelul aplicat in mai multe piete importante ale continentului. Franta taxeaza cartea cu 5,5%, Germania cu 7%, Italia si Spania cu 4%, Polonia cu 5%, in timp ce Marea Britanie si Irlanda aplica o cota zero. Diferenta nu spune, de una singura, cat de mult citeste o populatie sau cat de sanatoasa este o industrie editoriala. Arata insa ca statele europene folosesc foarte diferit fiscalitatea in cazul unui produs pe care legislatia europeana il include explicit intre bunurile pentru care pot fi aplicate cote reduse de TVA. O estimare, realizata pe baza datelor financiare pentru codul CAEN 5811, indica pentru Romania o cifra de afaceri de 221 de milioane de euro in 2024 pentru activitatea de editare a cartilor. Daca sunt incluse si alte activitati de editare, valoarea ajunge la 261 de milioane de euro. Cea mai mare distanta dintre cele doua piete nu se afla in bilanturile editurilor, ci in comportamentul cititorilor. Romania nu citeste Potrivit Eurostat, in 2022, 29,5% dintre romanii cu varsta de cel putin 16 ani au declarat ca au citit cel putin o carte in ultimele 12 luni. Media Uniunii Europene a fost de 52,8%. In Franta, indicatorul Eurostat a fost mult mai ridicat: proportia persoanelor care citesc mai mult de 10 carti pe an era de 3,1% in Romania, fata de 19,8% in Franta. Aceste cifre schimba perspectiva asupra pietei. O industrie editoriala nu depinde doar de pretul unei carti, ci si de numarul persoanelor care cumpara carti si de frecventa cu care o fac.