Cultura si divertisment

Surprinzator anul 2025 din punctul de vedere al consumului de media la romani! Dupa o perioada intensa, dominata de tensiuni politice, supraexpunere informationala si activitate online crescuta, publicul intra intr-o etapa de normalizare si reechilibrare. Datele din cel mai recent val al studiului FOCUS ON: New Media Adoption, realizat de Spark Foundry, arata clar ca interesul se muta treptat dinspre digital catre media traditionale, iar comportamentele online devin mai selective, mai prudente si mai functionale. Revenirea la matca: TV-ul isi recastiga increderea Televiziunea, radioul si presa tiparita revin in centrul atentiei publicului. Increderea in stirile TV este in crestere, chiar daca tot mai putini oameni se bazeaza exclusiv pe televiziune pentru informare. Aceasta dinamica indica o relatie mai matura cu sursele de informare: credibilitatea conteaza, dar comoditatea digitala ramane un factor important. Totodata, scade semnificativ comportamentul de tip "second screen". Mai putini utilizatori navigheaza pe telefon, comenteaza sau fac multitasking online in timp ce urmaresc televizorul. TV-ul isi recapata rolul de canal principal, nu de fundal. In ceea ce priveste atentia acordata diferitelor canale, televiziunea ramane lider, urmata de YouTube, apoi de serviciile video-on-demand si retelele sociale. Publicul de peste 35 de ani prefera TV-ul clasic si radioul, in timp ce segmentele mai tinere (18-44 de ani) raman mai apropiate de VOD si podcasturi. Platformele digitale! Ce se intampla cu platformele digitale? Majoritatea activitatilor online sunt in scadere fata de valurile anterioare. Cele mai mari diminuari apar la: utilizarea retelelor sociale, ascultarea muzicii online, citirea stirilor pe platforme digitale. Cautarea de informatii non-stiri ramane principala activitate online, urmata de platile digitale. Retelele sociale isi pierd treptat rolul de alternativa la media traditionale. TikTok si Instagram inregistreaza cele mai mari scaderi, in timp ce Facebook ramane relativ stabil, fiind folosit de aproximativ 40% dintre utilizatorii de internet din mediul urban. Platformele video si sociale isi pierd relevanta ca surse de informare, iar Google este folosit tot mai rar ca punct de plecare. Pe social media, singurul motiv in crestere este dorinta de a ramane conectat cu prietenii. Toate celelalte motivatii - informare, divertisment, shopping, interactiune cu branduri - scad sau stagneaza. Cand influensareala te lasa rece Relatia cu influencerii devine mai pasiva. Desi 55% dintre utilizatori urmaresc creatori de continut, interactiunile sunt mai degraba limitate la vizualizare si like-uri. Urmarirea activa, implicarea si achizitiile influentate de creatori sunt in scadere. Campaniile cu influenceri sunt mai putin memorabile, cu exceptia celor din zona de muzica, gastronomie, turism si beauty & fashion, respectiv a campaniilor sociale, de sustenabilitate si DIY. In social commerce, desi functiile de tip tag (preturi afisate, linkuri rapide, economie de timp) sunt apreciate, comportamentele tranzactionale - cumparaturi directe din Instagram, Marketplace sau click-to-buy - sunt in declin. Universul din online nu mai e un univers, e o ograda Sase din zece utilizatori sunt familiarizati cu conceptul de Metavers, iar 63% declara interes pentru experiente virtuale. Totusi, interesul efectiv pentru majoritatea acestora scade, cu exceptia magazinelor virtuale, care raman atractive. Socializarea, shopping-ul virtual si concertele online sunt principalele forme de interes. Metaversul este perceput mai degraba ca o posibilitate viitoare decat ca o necesitate imediata. Dar cu AI ce-ati avut? Utilizarea AI continua sa creasca: 56% dintre utilizatori declara ca folosesc astfel de instrumente. Cele mai frecvente utilizari sunt: chat (64%), generare de imagini (40%), analiza de documente (37%, in crestere), creare de continut video (22%). Se observa o mutare de la utilizarea experimentala catre una practica si functionala. Totodata, apare o doza crescuta de scepticism: aproape jumatate dintre utilizatori cred ca imaginile generate de AI pot induce in eroare, iar o treime le percep ca fiind false. Aceasta atitudine reflecta o maturizare a comportamentului digital - utilizatorii folosesc AI, dar nu mai au incredere oarba in continutul automatizat. Ce ne spune, de fapt, 2025 despre public? In ansamblu, consumul media in 2025 este definit de trei tendinte majore: Reechilibrare - revenirea la media traditionale ca surse de incredere. Selectivitate - mai putina activitate online, dar mai orientata spre scop. Maturizare - prudenta fata de continutul automat, influenceri si hype tehnologic. Publicul roman din mediul urban nu abandoneaza digitalul, dar il integreaza intr-un mod mai pragmatic, mai critic si mai controlat. Entuziasmul neconditionat al anilor anteriori lasa loc unei relatii mai echilibrate cu tehnologia si media. Dupa ani de suprastimulare informationala, 2025 pare a fi anul in care romanii nu mai cauta "mai mult continut", ci mai mult sens, mai multa siguranta si mai multa incredere in ceea ce consuma.