Externe

Razboiul din Ucraina produce o schimbare spectaculoasa pe harta comertului mondial cu cereale. Rusia, care folosea in mod traditional porturile de la Marea Neagra si Marea Azov pentru a-si expedia recoltele catre Africa si Orientul Mijlociu, incearca acum sa deschida o ruta de export prin portul arctic Murmansk, situat in extremitatea nordica a tarii. Masura vine dupa intensificarea atacurilor ucrainene asupra infrastructurii portuare si a navelor comerciale rusesti, care au facut tot mai periculoase si costisitoare transporturile prin Marea Neagra. Potrivit Financial Times, un cargou a inceput miercuri incarcarea a 29.500 de tone de grau la Murmansk, intr-o operatiune experimentala destinata cumparatorilor din nordul Africii. Reuters a relatat ca transportul este programat sa ajunga in portul Casablanca, din Maroc. Pentru aceasta operatiune, instalatiile portuare utilizate in mod obisnuit pentru ingrasaminte au fost adaptate pentru manipularea cerealelor. Exporturile rusesti de grau au scazut cu 38%. Transportul pe unele rute costa de peste doua ori mai mult Datele companiei rusesti de transport feroviar Rusagrotrans, citate de Financial Times, arata ca exporturile de grau ale Rusiei au fost cu 38% mai mici in perioada iulie-septembrie 2026 comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent. Scaderea a avut loc in ciuda unei recolte mai bune. Costurile de transport maritim pe unele rute din Marea Neagra au crescut de peste doua ori de la jumatatea lunii iulie, potrivit datelor Fastmarkets. Pentru Moscova, redirectionarea exporturilor prin nordul tarii presupune transportarea graului pe distante de mii de kilometri, in special pe calea ferata, inainte ca acesta sa poata fi incarcat pe nave. Arkadi Zlocevski, presedintele Uniunii Cerealelor din Rusia, avertizeaza ca principala problema nu este doar gasirea unor noi rute, ci costul considerabil mai mare al acestora. Diferenta de pret trebuie suportata de cineva, iar in cele din urma presiunea ajunge asupra producatorilor agricoli. O ruta din Al Doilea Razboi Mondial, readusa in actualitate Portul Murmansk, situat in apropierea Norvegiei, are o semnificatie istorica aparte. In timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, acesta era unul dintre punctele de sosire ale convoaielor aliate care transportau armament si provizii catre Uniunea Sovietica. La peste opt decenii distanta, Rusia incearca sa foloseasca aceeasi iesire maritima nordica pentru a-si mentine exporturile agricole. Alegerea portului este legata atat de perturbarea comertului prin Marea Neagra, cat si de ingrijorarile Moscovei privind securitatea rutelor prin Marea Baltica, unde statele membre NATO controleaza o parte importanta a spatiului maritim regional. Rusia a inceput deja sa transfere volume importante de cereale catre porturile baltice, inclusiv prin adaptarea unor terminale utilizate anterior pentru alte marfuri. Potrivit Fastmarkets, exporturile rusesti prin porturile de la Marea Baltica au ajuns la aproximativ 1,35 milioane de tone in septembrie, comparativ cu numai 340.000 de tone in august. In schimb, transporturile prin porturile rusesti de la Marea Neagra au coborat de la aproximativ 1,54 milioane de tone in august la 280.000 de tone in septembrie. Totusi, infrastructura nordica nu poate compensa integral pierderea capacitatilor din sud. Zlocevski estimeaza ca terminalele baltice ar putea inlocui cel mult jumatate din volumele pierdute prin porturile din Marea Neagra si Marea Azov pana la sfarsitul anului. Fermierii rusi, printre cei mai afectati. Unii vand graul sub costurile de productie Consecintele sunt resimtite puternic in sudul Rusiei, una dintre cele mai productive regiuni agricole ale tarii. In mod traditional, fermierii de aici beneficiau de preturi avantajoase datorita apropierii de porturile de export. Acum, situatia s-a inversat: producatorii din sud ajung sa primeasca preturi mai mici decat cei din centrul Rusiei sau din regiunea Volgai, care au acces mai bun la rutele comerciale inca functionale. Andrei Sizov, directorul companiei de consultanta agricola SovEcon, a explicat pentru Financial Times ca preturile interne s-au prabusit in august si septembrie. Desi au recuperat ulterior o parte din pierderi, acestea raman, in numeroase cazuri, cu zeci de procente sub costurile de productie. Fermierii nu isi permit insa sa astepte revenirea preturilor. Au nevoie de bani pentru salarii, rambursarea creditelor si insamantarile de toamna. Aceasta situatie risca sa provoace o noua problema pentru agricultura rusa: reducerea suprafetelor insamantate si, implicit, afectarea recoltei din 2027. Ucraina pierde si ea bani. Transportul cerealelor costa cu cel putin 50 de dolari mai mult pe tona Blocajele comerciale afecteaza ambele tari implicate in razboi. Ucraina se confrunta in continuare cu atacuri rusesti asupra porturilor si infrastructurii logistice, fiind obligata sa utilizeze rute alternative prin Dunare si Romania, dar si prin vest prin Polonia. Ministrul ucrainean al Agriculturii, Taras Visotki, a declarat pentru Financial Times ca aceste rute pot prelua doar aproximativ jumatate din volumele agricole exportate in mod obisnuit. In plus, utilizarea lor adauga cel putin 50 de dolari pe tona la costurile logistice. Preturile porumbului ucrainean in depozitele din interiorul tarii au scazut cu aproape 20% in numai trei saptamani, pe masura ce recolta noua a ajuns pe piata, iar capacitatile de export au ramas limitate. Unii agricultori sunt astfel obligati sa vanda in pierdere pentru a-si putea continua activitatea. Ce inseamna pentru Romania: portul Constanta devine tot mai important Perturbarea exporturilor din Marea Neagra are consecinte directe si pentru Romania, in special pentru activitatea portului Constanta. Acesta a redevenit una dintre principalele alternative pentru exporturile agricole ucrainene, cerealele fiind transportate prin porturile dunarene, pe calea ferata sau pe sosea, inainte de a fi incarcate pe nave maritime. Potrivit datelor Autoritatii Portuare Constanta exporturile de cereale ucrainene tranzitate prin port au ajuns la aproximativ 1,03 milioane de tone in primele noua luni din 2026, fata de 321.000 de tone in aceeasi perioada a anului trecut. In total, prin Constanta au fost exportate 15,8 milioane de tone de cereale in primele noua luni ale anului, cu 7% mai mult decat in perioada similara din 2025. Totusi, cresterea traficului nu inseamna automat ca Romania este ferita de probleme. Nivelul redus al Dunarii, costurile transportului si riscurile de securitate din Marea Neagra limiteaza capacitatea rutelor alternative. Pentru operatorii portuari si transportatori, devierea fluxurilor comerciale poate crea oportunitati economice. Pentru fermierii romani, evolutia poate aduce insa si presiune concurentiala, in functie de preturile si volumele cerealelor care ajung pe piata. Riscul pentru 2027: recolte mai mici si noi scumpiri pe piata mondiala Preturile mondiale ale graului au atins la sfarsitul lunii august cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, inainte de a scadea din nou, pe fondul asteptarilor ca importatorii vor gasi furnizori alternativi. Costurile de transport au ramas insa ridicate. Turcia a incercat sa readuca in discutie crearea unor coridoare maritime sigure, separate pentru navele rusesti si ucrainene, insa negocierile nu au inregistrat progrese semnificative. Presedintele rus Vladimir Putin a respins propunerea, calificand-o drept absurda. In lipsa unei solutii, specialistii avertizeaza ca problemele actuale ar putea afecta si productia agricola de anul viitor. Daca fermierii nu vor avea suficienti bani pentru insamantarile de toamna, consecintele s-ar putea vedea in recoltele din 2027.