Externe

Rusia isi intensifica atacurile asupra orasului Herson si, in paralel, ar pregati un scenariu de distrugere deliberata a infrastructurii critice, cu risc de dezastru ecologic in intreg bazinul Marii Negre. Asta reiese dintr-un ordin de lupta al armatei ruse interceptat de gruparea de hackeri 256 CyberShturm Division si transmis redactiei postului ucrainean Channel 24. Potrivit documentului si corespondentei asociate, unitati ale Diviziei 98 aeropurtate, inclusiv Regimentul 331 parasutisti, au primit sarcina nu doar de a intensifica atacurile asupra orasului, ci si de a lovi instalatiile energetice si de tratare a apei, cu consecinte potential catastrofale pentru ecosistemul Marii Negre si pentru Romania, Bulgaria si Turcia. Consecintele nu s-ar opri la granitele Ucrainei, ci ar afecta direct Romania, Bulgaria si Turcia, state membre NATO, prin poluarea apelor, prabusirea pescuitului si deteriorarea sanatatii publice in comunitatile de coasta. Investigatia difuzata de Channel 24 se bazeaza pe documente si corespondenta ale armatei ruse obtinute de hackeri, dar si pe analize ale expertilor militari si ale comunitatii stiintifice. Autoritatile ucrainene fac apel la partenerii internationali sa trateze aceste planuri nu doar ca pe o noua etapa a agresiunii impotriva Ucrainei, ci ca pe o amenintare transfrontaliera la adresa securitatii ecologice si economice in intreg bazinul Marii Negre. Herson, transformat intr-un oras-tinta De la eliberarea Hersonului de sub ocupatia rusa, orasul a devenit tinta unei campanii sistematice de atacuri. Conform Fortelor de Aparare ale Ucrainei, numai in octombrie in directia Herson au fost inregistrate peste 9.000 de atacuri cu drone FPV. In fiecare zi, rusii lanseaza 1.500-1.600 de proiectile de artilerie asupra zonei, iar numarul loviturilor cu bombe aeriene ghidate a crescut de la circa 250 in septembrie la peste 550 in octombrie. Planuri pentru fortarea Niprului si capturarea cartierului Korabel Analiza corespondentei electronice a maiorului rus Alexei Iatenko, ofiter al Diviziei 98 aeropurtate, arata ca regimentul sau a fost transferat in directia Herson la inceputul toamnei 2025, dupa ce a luptat indelung in Donbas, inclusiv in batalia pentru Bahmut, unde tacticile ruse s-au bazat pe distrugerea completa a orasului. Conform documentelor, ocupantii intentioneaza sa forteze fluviul Nipru si sa captureze cartierul Korabel din Herson. In hartile sovietice de care se folosesc rusii, aceasta zona rezidentiala figureaza ca parte a asa-numitei "Insule a carantinei", ceea ce, in logica lor militara, o transforma intr-un obiectiv strategic de prima importanta. In paralel cu eventuale operatiuni de asalt terestru, planul prevede intensificarea atacurilor cu drone de lovire si rachete balistice asupra infrastructurii energetice si a statiilor de tratare a apei din Herson. Coordonatele a zece obiective de infrastructura critica - inclusiv instalatii de alimentare cu energie si apa - apar in documentele interceptate. Scopul: un oras nelocuibil, nu neaparat cucerit Analistii Institutului pentru Studiul Razboiului (ISW) apreciaza ca Rusia nu dispune in prezent de suficiente forte pentru a captura din nou Herson, insa poate incerca sa faca orasul complet nelocuibil prin distrugerea infrastructurii de baza - un scenariu deja testat in alte localitati ucrainene. Dupa aruncarea in aer a barajului de la hidrocentrala Kahovka in 2023 si ca urmare a bombardamentelor constante, sistemele de energie si de tratare a apei din Herson functioneaza deja la limita. Un studiu realizat de experta Svitlana Skok, de la Universitatea Agrara si Economica de Stat din Herson, arata ca apele reziduale urbane depasesc de 1,2 pana la 4,2 ori concentratiile maxime admise de cloruri si fosfati, iar apa Niprului in zona de influenta a deversarilor este clasificata drept "foarte murdara" sau "extrem de murdara". Potrivit expertilor citati, distrugerea termocentralei din Herson si a retelelor de distributie ar declansa un "efect de domino": intreruperea energiei electrice ar opri, in cateva minute, statiile de pompare a apei potabile si instalatiile de epurare; aproximativ 100-110 mii m3 pe zi de apa din puturi ar deveni indisponibili pentru populatie; spitalele ar ramane fara apa pentru operatii, sterilizare si dializa; oprirea statiilor de pompare a canalizarii ar duce la revarsarea canalizarii in 6-12 ore, pe o retea in care circa 70% din conducte sunt deja intr-o stare critica. Distrugerea statiei de epurare Komisana, cu o capacitate de 250.000 m3/zi, ar insemna deversarea directa a apelor uzate netratate in Nipru si, mai departe, in estuarul Nipru-Bug - o zona naturala unica de peste 800 km2, vitala pentru reproducerea pestilor, migratia speciilor marine si filtrarea apei prin "biofiltre" naturale precum midiile si stridiile. Risc pentru Marea Neagra si Romania: "apa inflorita" si prabusirea pescuitului Proximitatea Hersonului fata de Marea Neagra amplifica masiv riscurile. Dupa distrugerea barajului Kahovka, oamenii de stiinta au observat deja: reducerea salinitatii apei in zonele afectate; inflorirea apei, cauzata de numarul mare de microorganisme aduse de debitul necontrolat. Potrivit investigatiei, Rusia colecteaza de ani de zile date despre algele toxice din Marea Neagra si mecanismele "infloririi" lor bruste. Una dintre ipoteze este ca sabotajul de la Kahovka a avut inclusiv scopul de a stimula "inflorirea" algelor toxice si de a contamina litoralul tarilor NATO - un exemplu de arma hibrida ecologica. Curentele din Marea Neagra formeaza asa-numitele "ochelari Knipovich" - doua cicluri mari de apa care se rotesc in sens invers acelor de ceasornic in vest si est. Din cauza acestui sistem de curenti si a schimbului redus intre straturile de suprafata si cele de adancime, toxinele raman mult timp la suprafata si sunt purtate in principal spre tarmurile Romaniei, Bulgariei si Turciei, nu spre coasta rusa sau Crimeea ocupata. In conditiile unei poluari masive cu ape reziduale netratate, oamenii de stiinta avertizeaza asupra dezvoltarii accelerate a cianobacteriilor - alge albastre-verzi (de exemplu Microcystis aeruginosa), care produc toxine ce afecteaza ficatul si sistemul nervos. "Inflorirea" acestor alge poate: contamina fructele de mare; provoca cresterea imbolnavirilor; duce la falimentul fermelor de acvacultura; reduce drastic capturile de peste. In cel mai sumbru scenariu, specialistii vorbesc despre posibilitatea unui colaps al pescuitului industrial in Marea Neagra in 2-3 ani, daca un astfel de dezastru ecologic ar avea loc.