Cultura si divertisment

In primele zile ale lunii februarie, Marea Baltica a pierdut aproximativ 275 de miliarde de tone de apa. Aceasta pierdere masiva a condus la atingerea unui nivel cu 67 cm mai mic decat orice valoare inregistrata din anul 1886. Este un contrast mare fata de tendinta globala de crestere a nivelului oceanelor, acest bazin semiinchis manifestand un fenomen invers, mai arata Euronews. Institutul de Oceanologie al Academiei Poloneze de Stiinte a identificat cauza imediata a acestui fenomen: o combinatie de vanturi puternice din est si un sistem atmosferic de inalta presiune. Acestea au actionat impreuna pentru a impinge masa de apa prin stramtorile daneze catre Marea Nordului. Cu toate acestea, expertii subliniaza ca astfel de episoade extreme sunt strans legate de schimbarile climatice si de destabilizarea vortexului polar. Aceasta destabilizare altereaza curentii atmosferici, ducand la aparitia unor blocaje meteorologice atipice si de lunga durata. "Efectul de frigider deschis" si accelerarea incalzirii in Arctica Oamenii de stiinta explica acest fenomen prin asa-numitul "efect de frigider deschis". Practic aerul rece din zona arctica se deplaseaza spre sud, ca urmare a incalzirii accelerate a regiunii Arctice, o zona care se incalzeste de patru ori mai rapid decat media globala. Topirea ghetarilor, desalinizarea apelor si cresterea temperaturilor perturba echilibrul delicat al ecosistemelor marine. Apele mai calde si cu un continut redus de sare stimuleaza inflorirea algelor, un proces care reduce semnificativ nivelul de oxigen. De asemenea, afecteaza grav biodiversitatea acvatica. Biologii marini atrag atentia ca modificarile climatice accelereaza o reorganizare a speciilor in regiunile nordice. Speciile provenite din habitate mai sudice isi extind aria de raspandire catre nord, intrand in competitie cu fauna arctica autohtona. In paralel, cresterea temperaturii oceanelor genereaza fenomenul de albire a coralilor. Este un proces devastator in care recifele isi pierd algele simbiotice esentiale si se degradeaza rapid. Expertii avertizeaza ca, in urma unui val de caldura marina, un recif plin de viata se poate transforma intr-un desert subacvatic in decurs de doar cateva saptamani. Marea Baltica: mai putin poluata, dar tot mai expusa riscurilor Desi, in deceniile recente, organizatia HELCOM si eforturile comune ale statelor riverane au contribuit la o reducere a poluarii, Marea Baltica continua sa fie un ecosistem fragil. Salinitatea sa redusa limiteaza varietatea speciilor marine, iar starea populatiei de cod este deosebit de precara. Specialistii avertizeaza ca procesul natural de auto-purificare al acestei mari este lent si ar putea necesita decenii pentru a-si face simtite efectele.