Cultura si divertisment

Cercetarea, realizata de o echipa de la Fudan University, universitate de top din China, a pornit de la analiza a peste 50 de persoane cu eczema. Cercetatorii au comparat nivelul de stres raportat de participanti cu severitatea inflamatiei si cu nivelul eozinofilelor - un tip de globule albe implicate in reactiile inflamatorii - din sange si piele. Legatura dintre stres si eczeme Rezultatele au aratat o legatura directa: nivelurile mai mari de stres sunt asociate cu forme mai severe ale bolii. Diferenta s-a observat in principal prin niveluri mai mari de eozinofile, nu prin modificari ale altor celule imunitare. Aceste celule ajuta in mod normal organismul sa se apere, dar cand sunt activate in exces, contribuie la inflamatia pielii. Pentru a intelege mecanismul, cercetatorii au urmarit traseul semnalului de stres, de la creier pana la piele, folosind modele experimentale si tehnici de imagistica si analiza genetica. Cum actioneaza stresul asupra pielii Potrivit Science Alert, analiza a aratat ca stresul activeaza neuronii simpatici - implicati in reactia de "lupta sau fugi", care transmit semnale catre piele si declanseaza activarea eozinofilelor. Aceste celule intra intr-un mod de actiune mai agresiv si contribuie la agravarea inflamatiei, a eruptiilor si a mancarimii. "Descoperirile aprofundeaza intelegerea noastra asupra rolului neuronilor simpatici in inflamatia pielii si pot contribui la dezvoltarea unor strategii tintite pentru tratarea bolilor cutanate", au transmis cercetatorii chinezi. Un rezultat important a aparut atunci cand soarecii au fost modificati genetic pentru a avea mai putine eozinofile. In acest caz, desi eczema nu a fost eliminata complet, legatura dintre stres si agravarea eczemelor a disparut in mare parte. Ce ramane de clarificat Intr-un comentariu asociat, imunologii Nicolas Gaudenzio si Lilian Basso de la Universitatea din Toulouse, o universitate publica de cercetare din Franta, sugereaza ca creierul ar putea pastra o "memorie" a inflamatiilor anterioare ale pielii, care este reactivata in perioadele de stres. "Nu este clar cum diferitele tipuri de stres psihologic activeaza aceasta axa neuro-imunitara si nici daca alte celule sau subtipuri neuronale sunt implicate", au aratat cei doi. Cercetatorii spun ca sunt necesare studii suplimentare pentru a vedea daca mecanisme similare exista si in alte boli inflamatorii sensibile la stres, precum psoriazisul sau bolile inflamatorii intestinale. O afectiune frecventa Eczemele afecteaza pana la 10% dintre adulti, iar dermatita atopica este cea mai frecventa forma. Boala poate provoca mancarimi intense, durere si tulburari de somn. Descoperirea sugereaza ca gestionarea stresului trebuie sa devina o componenta reala a tratamentului, nu doar o recomandare generala, ci o componenta cu impact real asupra evolutiei bolii.