Economic

Majorarile succesive de TVA si introducerea accizei pe zaharul din bauturile racoritoare au dus la scaderea numarului de angajati, la diminuarea cifrei de afaceri, la reducerea volumelor vandute si la cresteri semnificative de preturi pentru consumatori. Acest impact se resimte intr-un sector considerat pana recent unul dintre cele mai performante din industria alimentara si printre fruntase in ceea ce priveste conformarea fiscala, de 100%. ANBR este asociatia reprezentativa a industriei de bauturi racoritoare din Romania, din care fac parte cei mai importanti producatori de bauturi racoritoare din industria romaneasca, dar si operatori din industrii conexe, precum furnizori de arome sau ambalaje. ANBR este membra a Federatiei Patronale din Industria Alimentara(ROMALIMENTA) si a Uniunii Europene a Asociatiilor Producatorilor de Bauturi Racoritoare (UNESDA) Analiza realizat de ASE se bazeaza pe datele a 12 companii reprezentative, care concentreaza aproximativ 94% din cifra de afaceri a industriei de bauturi nealcoolice. "Succesiunea socurilor fiscale a redus consumul" Cresterea taxelor pe consum se reflecta direct in preturile finale si afecteaza gospodariile cu venituri mici, se arata in concluziile studiului prezentat vineri la ASE. In perioada 2023-2024, preturile bauturilor racoritoare au crescut cu 32,5%, mult peste cresterea medie a preturilor marfurilor alimentare (17,6%) si a inflatiei generale (16,2%). Din 2023 pana in prezent, un litru de suc s-a scumpit, in medie, cu 1,2 lei la raft, ceea ce reprezinta o majorare de 25-50%, in functie de dimensiunea ambalajului. Astfel, desi exista o evolutie pozitiva a cifrei de afaceri de la an la an, analiza volumelor releva o scadere semnificativa de mai mult de 9,5%, ca urmare a presiunilor fiscale si a factorilor economici conjuncturali. "Industria bauturilor racoritoare si apelor imbuteliate inseamna oameni, investitii si contributii importante la bugetul statului. Este un sector care a crescut constant si care a investit in tehnologii moderne si sustenabile. In ultimii ani insa, succesiunea socurilor fiscale a redus consumul, a amanat investitiile si a pus presiune pe locurile de munca. Pentru a putea continua sa investim in Romania, avem nevoie de un cadru fiscal predictibil si nediscriminatoriu", a declarat Alice Nichita, presedintele ANBR. Datele au fost facute publice odata cu lansarea Studiului "Impactul socio-economic al industriei bauturilor racoritoare din Romania", realizat de Asociatia Nationala pentru Bauturi Racoritoare (ANBR), in parteneriat cu Academia de Studii Economice din Bucuresti (ASE). Studiul evidentiaza rolul strategic al industriei bauturilor racoritoare si apelor imbuteliate in economia nationala, precum si efectele semnificative ale modificarilor fiscale succesive si discriminatorii din ultimii ani. "Studiul realizat de echipa ASE arata cat de importanta este industria bauturilor racoritoare pentru economie, pentru ocuparea fortei de munca si pentru bugetul de stat. In acelasi timp, analiza evidentiaza impactul cumulativ al modificarilor fiscale si de reglementare din ultimii ani. Concluzia este evidenta: stabilitatea si predictibilitatea fiscala sunt conditii esentiale pentru mentinerea unei industrii performante si competitive," a declarat Prof. univ. dr. Nicolae Istudor, rectorul ASE. Industria bauturilor racoritoare si apelor imbuteliate este unul dintre cele mai eficiente segmente ale industriei alimentare romanesti: contribuie cu peste 0,6% la PIB-ul Romaniei; genereaza 3,7 miliarde lei valoare adaugata bruta (aferenta anului 2024); sustine aproximativ 10.000 de locuri de munca directe si alte 60.000 de joburi de pe lantul de valoare; contribuie cu ~1 miliard lei anual in taxe si impozite directe; are 100% conformare fiscala, fara evaziune; ofera salarii peste media nationala; contribuie la reducerea deficitului balantei comerciale. In acelasi timp, studiul arata ca TVA aplicat inclusiv accizelor amplifica efectul de scumpire pentru consumatori. Desi accizele sunt usor de colectat si aduc venituri bugetare pe termen scurt, acestea genereaza presiuni inflationiste, reduc cererea si afecteaza investitiile si competitivitatea. Concluzia autorilor studiului este ca industria actioneaza ca un motor principal al sectorului bauturilor, insa ramane sensibila la socuri fiscale, care se transmit rapid prin ajustari ale fortei de munca si cresteri de preturi.