Cultura si divertisment

O planeta extrema, aflata la 280 de ani-lumina de Pamant, pune sub semnul intrebarii unele dintre cele mai solide teorii ale astronomiei moderne. Descoperita initial in 2021 de telescopul spatial TESS al NASA si analizata ulterior cu ajutorul Telescopului Spatial James Webb, planeta TOI-561 b continua sa uimeasca comunitatea stiintifica. Cercetatorii o descriu drept o "bila de lava umeda", un termen care surprinde natura sa paradoxala: o lume dominata de oceane de roca topita, dar care, in mod neasteptat, reuseste sa isi pastreze o atmosfera densa. O planeta care contrazice toate ipotezele TOI-561 b este un asa-numit "super-Pamant", o planeta stancoasa, mai mare decat Terra. La suprafata, temperaturile ating aproximativ 1.800 de grade Celsius, suficient pentru a mentine roci in stare lichida. In mod traditional, oamenii de stiinta au considerat ca astfel de conditii extreme ar face imposibila existenta unei atmosfere stabile. Observatiile recente contrazic insa aceasta ipoteza. Datele colectate de Telescopul James Webb indica prezenta unei atmosfere relativ groase, care contine vapori de apa, oxigen si dioxid de carbon. "Am fi crezut, pe baza cunostintelor noastre actuale, ca o planeta atat de mica si fierbinte nu ar putea sa-si mentina atmosfera mult timp. Cu toate acestea, observatiile arata contrariul", a explicat cercetatoarea Nicole Wallak. Echilibrul dintre lava si atmosfera Explicatia posibila pentru acest fenomen neobisnuit ar putea sta in interactiunea dintre suprafata planetei si atmosfera sa. Potrivit cercetatorilor, exista un echilibru dinamic intre oceanul de magma si gazele atmosferice. Pe masura ce gazele sunt eliberate din interiorul planetei, lava le reabsoarbe, creand un ciclu continuu care stabilizeaza atmosfera. Acest mecanism ar putea explica modul in care TOI-561 b reuseste sa isi pastreze invelisul gazos in conditii extreme. Un an dureaza mai putin de 11 ore Planeta orbiteaza extrem de aproape de steaua sa, la doar un sfert din distanta la care Mercur se afla fata de Soare. Din acest motiv, un an pe TOI-561 b dureaza mai putin de 11 ore. Aceasta apropiere determina si un alt fenomen spectaculos: planeta este blocata gravitational, astfel incat o parte a sa este permanent expusa luminii stelei, in timp ce cealalta ramane in intuneric. Cu toate acestea, atmosfera pare sa distribuie caldura suficient de eficient incat partea nocturna sa nu fie complet inghetata. O relicva din universul timpuriu TOI-561 b se afla la aproximativ 560 de ani-lumina de Pamant si orbiteaza o stea veche de circa 10 miliarde de ani - de doua ori mai veche decat Soarele nostru. Aceasta caracteristica sugereaza ca planeta s-a format intr-o etapa timpurie a universului. Descoperirea sa ofera indicii valoroase despre modul in care s-au format primele planete stancoase si ridica intrebari fundamentale despre evolutia sistemelor planetare. O provocare pentru stiinta Existenta acestei lumi extreme obliga cercetatorii sa regandeasca teoriile despre atmosferele planetare si limitele supravietuirii acestora. TOI-561 b nu este doar o curiozitate cosmica, ci un exemplu clar ca universul este mai complex si mai surprinzator decat pot explica pe deplin modelele actuale.