Cultura si divertisment

Tatuajul nu inseamna doar un desen care ramane pe piele, ci si substante chimice care ajung sa interactioneze cu organismul. Odata injectata in derm, cerneala nu ramane pe loc, iar sistemul imunitar o trateaza ca pe un corp strain. Potrivit studiilor publicate de Science Alert, pigmentii din cerneala de tatuaj sunt preluati de celulele imunitare, care incearca sa ii elimine. Insa, pentru ca particulele sunt prea mari, ele raman blocate in tesuturi. "Organismul recunoaste particulele de pigment ca material strain, dar nu le poate elimina complet", explica cercetatorii, acesta fiind motivul pentru care tatuajele devin permanente. Pigmentii nu raman doar in piele Problema este ca cerneala nu ramane doar in piele. Studiile citate indica faptul ca "particulele de pigment pot migra prin sistemul limfatic. Ele se pot acumula in ganglionii limfatici", structuri esentiale pentru coordonarea raspunsului imunitar. Inca nu sunt pe deplin cunoscute efectele pe termen lung ale acestei acumulari. Cerneala de tatuaj este un amestec chimic complex. Multi pigmenti folositi astazi au fost creati initial pentru vopsele industriale, materiale plastice sau toner de imprimanta, nu pentru utilizare in corpul uman. Mai mult, unele cerneluri contin "urme de metale grele. Printre acestea, sunt nichelul, cromul, cobaltul sau plumbul", cunoscute pentru potentialul lor toxic si alergenic. Culorile cu risc mai mare Anumite culori ridica probleme mai frecvent decat altele. Conform cercetarilor, "cernelurile rosii, galbene si portocalii sunt mai des asociate cu reactii alergice si inflamatii cronice". Reactiile pot sa apara dupa luni sau chiar ani de la realizarea tatuajului. Acestea pot include mancarimi persistente, umflaturi sau granuloame - noduli inflamatori formati atunci cand sistemul imunitar nu poate elimina complet un material strain. Tatuajele si raspunsul la vaccinuri De asemenea, pigmentii din tatuaje pot influenta si raspunsul imunitar la vaccinuri. Cercetatorii au observat ca "prezenta cernelii de tatuaj a fost asociata cu un raspuns imun redus la vaccinul COVID-19". Acest lucru nu inseamna ca vaccinurile devin nesigure, ci ca pigmentii pot "interfera cu semnalizarea imuna", mecanismul prin care celulele imunitare comunica intre ele. Riscuri inca greu de evaluat In privinta cancerului de piele, nu exista dovezi epidemiologice solide care sa lege direct tatuajele de aparitia bolii la oameni. Totusi, experimentele de laborator arata ca "anumiti pigmenti se pot degrada in timp sau sub actiunea razelor UV ori a laserului". Astfel, "formeaza substante toxice sau chiar cancerigene". Riscurile sunt dificil de evaluat pe termen scurt deoarece multe tipuri de cancer se dezvolta pe parcursul a zeci de ani, spun specialistii. Cand igiena si regulile lipsesc La acestea se adauga si riscurile de infectie. Ca orice procedura care perforeaza pielea, tatuarea poate duce, in conditii de igiena precara, la infectii bacteriene sau virale, inclusiv Staphylococcus aureus sau hepatite. Desi Uniunea Europeana a inasprit legislatia, la nivel mondial reglementarea ramane inegala. In lipsa unor reguli uniforme, cernelurile de tatuaj ajung pe piata cu un nivel de control mai scazut decat cel aplicat produselor cosmetice sau medicale. Pentru majoritatea oamenilor, tatuajele nu provoaca probleme grave de sanatate. Insa cercetatorii avertizeaza ca ele reprezinta "o expunere chimica pe viata". Iar expunerea cumulativa la aceste substante, ale caror efecte pe termen lung sunt inca studiate, creste pe masura ce tatuajele devin mai mari, mai numeroase si mai colorate.