Cultura si divertisment

Alexandra Pacurariu, specialista in farmacoepidemiologie in cadrul Agentiei Europene a Medicamentului, a prezentat modul in care cercetatorii folosesc date medicale colectate in conditii reale pentru a verifica siguranta si eficacitatea vaccinurilor, inclusiv la multi ani dupa autorizare. Unul dintre exemplele alese a fost teoria falsa potrivit careia vaccinurile ar provoca autism, care a devenit una dintre cele mai persistente teme ale dezinformarii medicale, inclusiv in dezbaterile publice din Romania. Potrivit expertei, aceasta teorie a supravietuit nu pentru ca ar fi fost confirmata stiintific, ci pentru ca argumentele folosite pentru sustinerea ei s-au modificat in timp. "Un zombi care nu moare". Cum a supravietuit teoria falsa despre vaccinuri si autism Alexandra Pacurariu a explicat ca originea controversei se afla intr-un articol publicat in 1998 in revista medicala The Lancet. Cercetarea, coordonata de medicul britanic Andrew Wakefield, sugera o posibila legatura intre vaccinul impotriva rujeolei, oreionului si rubeolei (ROR) si aparitia autismului. Studiul includea numai 12 copii si nu putea demonstra o relatie de cauzalitate intre vaccinare si autism. Ulterior, investigatiile au scos la iveala probleme grave privind datele si modul in care fusese realizata cercetarea, iar articolul a fost retras integral in 2010. Cu toate acestea, afirmatiile au continuat sa circule si sa influenteze perceptia publica asupra vaccinurilor. "Mitul este un pic ca un zombi care nu moare si doar se reinventeaza", a explicat Alexandra Pacurariu, folosind o comparatie pentru a descrie persistenta dezinformarii. Experta EMA precizat ca, dupa ce presupusa legatura dintre vaccinul ROR si autism a fost infirmata, sustinatorii teoriei au inceput sa caute alte explicatii. Mai intai, suspiciunile s-au concentrat asupra conservantilor utilizati in anumite vaccinuri, in special asupra tiomersalului, o substanta care contine un compus organic al mercurului. Ulterior, atentia s-a mutat catre adjuvantii pe baza de aluminiu, utilizati in unele vaccinuri pentru a stimula raspunsul sistemului imunitar. Pacurariu a subliniat ca nici tiomersalul, nici adjuvantii pe baza de aluminiu nu sunt ingrediente ale vaccinului ROR, de la care a pornit controversa. "Cand aceasta explicatie a disparut, au gasit aluminiul. Din nou, o noua explicatie, un nou discurs", a spusAlexandra Pacurariu, referindu-se la schimbarea succesiva a argumentelor folosite in dezinformare. Studiul pe 1,2 milioane de copii: Nu a fost identificata o crestere a riscului de autism Studiul danez prezentat de experta EMA a analizat informatii provenite din registrele medicale nationale, care permit urmarirea starii de sanatate a populatiei pe perioade indelungate. Cercetatorii au evaluat expunerea cumulata la aluminiul din vaccinurile administrate in primii doi ani de viata si au urmarit aparitia a 50 de afectiuni cronice. Printre acestea s-au numarat autismul, tulburarea de deficit de atentie si hiperactivitate (ADHD), astmul, alergiile si diferite boli autoimune. Cercetarea nu a identificat dovezi care sa indice o crestere a riscului acestor afectiuni odata cu expunerea la aluminiul continut in vaccinuri. Autorii au precizat ca rezultatele sunt incompatibile cu cresteri moderate sau mari ale riscului pentru majoritatea afectiunilor analizate, desi, ca in orice studiu observational, nu pot fi excluse statistic toate efectele foarte mici, in special in cazul unor boli rare. Alexandra Pacurariu a explicat ca unul dintre avantajele cercetarii este utilizarea registrelor medicale din Danemarca, care permit urmarirea unui numar foarte mare de copii fara a necesita includerea lor intr-un studiu clinic experimental. Datele au fost colectate pe parcursul mai multor decenii, oferind cercetatorilor posibilitatea de a compara istoricul vaccinarii cu diagnosticele inregistrate ulterior. OMS a analizat din nou dovezile stiintifice in 2025 In decembrie 2025, Comitetul Consultativ Global pentru Siguranta Vaccinurilor din cadrul OMS a reafirmat ca dovezile stiintifice disponibile nu sustin existenta unei relatii cauzale intre vaccinare si tulburarile din spectrul autist. Evaluarea a inclus cercetari publicate intre 2010 si august 2025, precum si analize referitoare la tiomersal si adjuvantii pe baza de aluminiu. OMS a concluzionat ca vaccinurile administrate copiilor si in timpul sarcinii nu cauzeaza autism. Organizatia a reafirmat astfel concluziile evaluarilor anterioare, realizate in 2002, 2004 si 2012. De ce apar suspiciunile: Un diagnostic dupa vaccinare nu inseamna automat ca vaccinul l-a provocat Specialista EMA a atras atentia si asupra unei erori frecvente de interpretare a informatiilor medicale: presupunerea ca un eveniment aparut dupa vaccinare a fost cauzat automat de vaccin. Ea a explicat ca, atunci cand o persoana primeste un vaccin si dezvolta ulterior o afectiune, aceasta poate asocia cele doua evenimente doar pentru ca s-au produs intr-o anumita ordine. In realitate, stabilirea unei relatii de cauzalitate necesita cercetari care sa compare grupuri mari de persoane si sa ia in calcul numerosi alti factori. Pacurariu a prezentat si un fenomen cunoscut in epidemiologie drept healthy vaccinee bias, care apare atunci cand persoanele vaccinate difera de cele nevaccinate prin comportamentul fata de sanatate. De exemplu, parintii care isi vaccineaza copiii pot merge mai frecvent la medic si pot obtine mai rapid diagnostice pentru anumite afectiuni. In aceste situatii, o boala poate parea mai frecventa intr-un grup nu pentru ca vaccinarea ar fi provocat-o, ci pentru ca membrii acelui grup sunt investigati medical mai des. Experta a subliniat ca aceste diferente trebuie luate in calcul atunci cand sunt analizate studiile observationale. De asemenea, reactiile adverse foarte rare pot necesita monitorizarea unor populatii de sute de mii sau milioane de persoane pentru a putea fi identificate si evaluate corect. Romania, confruntata cu scaderea vaccinarii si reaparitia rujeolei Controversele privind siguranta sunt un subiect actual pentru Romania, unde acoperirea vaccinala impotriva rujeolei a scazut semnificativ in ultimii ani. Potrivit datelor publicate de Organizatia Mondiala a Sanatatii in iunie 2026, acoperirea cu prima doza a vaccinului ROR a coborat de la 90% in 2018 la 78% in 2024. In cazul celei de-a doua doze, scaderea a fost de la 81% la numai 62%. Nivelurile sunt sub pragul de 95% recomandat pentru prevenirea focarelor de rujeola. Romania a raportat peste 25.000 de cazuri de rujeola in 2024, cel mai mare numar inregistrat in tara dupa 1993, potrivit OMS. Specialistii atrag insa atentia ca scaderea vaccinarii are mai multe cauze, inclusiv dificultati de acces la servicii medicale si lipsa unei informari adecvate. Dezinformarea poate traversa granitele prin diaspora In cadrul aceluiasi seminar, Heidi Larson, profesoara la London School of Hygiene & Tropical Medicine si fondatoare a Vaccine Confidence Project, a avertizat ca dezinformarea despre vaccinuri se poate raspandi rapid intre comunitatile de migranti si tarile lor de origine. Cercetatoarea a prezentat exemple din comunitati somaleze stabilite in Suedia, Regatul Unit si Statele Unite, in care au circulat temeri nefondate privind legatura dintre vaccinul ROR si autism. Intrebata de Mediafax despre responsabilitatea Romaniei in combaterea dezinformarii care afecteaza comunitatile romanesti din strainatate, Larson a explicat ca atat tarile gazda, cat si cele de origine trebuie sa se implice in transmiterea informatiilor medicale corecte. Ea a subliniat ca mesajele false circula in ambele directii, prin relatii familiale, comunitati lingvistice si retele sociale. Aceste mecanisme pot contribui la mentinerea unor teorii infirmate stiintific, chiar si atunci cand exista studii ample care demonstreaza ca afirmatiile initiale nu sunt sustinute de dovezi.