Externe

Administratia condusa de Donald Trump ia in calcul trimiterea a inca aproximativ 10.000 de soldati de infanterie in regiune, care s-ar adauga celor circa 7.000 de militari deja mobilizati. In total, numarul trupelor americane la portile Iranului ar putea ajunge la aproximativ 17.000. Potrivit surselor citate, fortele suplimentare ar include infanterie, vehicule blindate si elemente de sprijin logistic, insa cifra ramane mult sub nivelul necesar unei invazii pe scara larga. Oficiali actuali si fosti ai administratiei americane au precizat ca presedintele nu a ordonat desfasurarea trupelor terestre pe teritoriul iranian. Secretarul de stat Marco Rubio a declarat ca obiectivele strategice pot fi atinse fara interventie terestra, subliniind totodata ca Washingtonul trebuie sa fie pregatit pentru "multiple situatii de urgenta". Deciziile privind eventualele desfasurari vor fi anuntate exclusiv de Departamentul Apararii al SUA. Mize strategice Potrivit expertilor militari, trupele americane la portile Iranului ar putea fi folosite pentru ocuparea temporara a unor obiective strategice: insule din apropierea coastelor sudice, portiuni de litoral sau locatii asociate programului nuclear iranian. Un punct sensibil ramane Stramtoarea Ormuz, ruta vitala pentru transportul global de petrol, pe care Teheranul o blocheaza pentru a obtine concesii politice. Care ar fi riscurile Analistii avertizeaza ca o forta de 17.000 de militari nu ar putea mentine controlul pe termen lung asupra unor pozitii aflate sub amenintarea rachetelor si dronelor iraniene. Orice operatiune ar presupune riscuri ridicate si ar necesita sprijin aerian, logistic si informational consistent. Spre deosebire de invazia Irakului din 2003, cand SUA au mobilizat peste 150.000 de soldati, actualul scenariu indica mai degraba o presiune strategica decat o campanie de amploare. Chiar daca trupele americane la portile Iranului nu vor fi desfasurate efectiv, simpla amenintare a mobilizarii ar putea servi drept instrument de negociere. Mesajul transmis este unul de descurajare si de consolidare a pozitiei Washingtonului in eventuale discutii diplomatice cu Teheranul.