Externe

Oficialii UE indeamna guvernele sa evite sprijinul excesiv pentru a compensa cresterea preturilor la energie, avertizand ca socul declansat de razboiul din Iran ar putea degenera intr-o criza fiscala. Comisia Europeana insista in discutiile cu statele membre ca subventiile energetice , reducerile de impozite si plafonarea preturilor propuse sa fie limitate in timp si domeniu de aplicare, potrivit unor surse Financial Times. Bruxelles-ul incearca sa evite o repetare a crizei energetice din 2022, care a alimentat inflatia galopanta si deficitele in crestere rapida. "Acesta este un efort unificat din partea Comisiei", a declarat comisarul UE pentru energie, Dan Jrrgensen, pentru FT. "Ceea ce se intampla intr-un sector al economiei se poate extinde la restul societatii." Italia, Polonia si Spania au redus taxele pe combustibil. Altele state cer relaxarea regulilor UE privind ajutoarele de stat Mai multe tari, inclusiv Italia, Polonia si Spania, au redus taxele pe combustibil, in timp ce altele au cerut relaxarea regulilor UE privind ajutoarele de stat. Roma face presiuni, de asemenea, asupra Bruxelles-ului pentru a relaxa constrangerile fiscale pentru a oferi capitalelor mai multa libertate de actiune. Comisia oferea "consultanta tehnica si ajutor tarilor pentru a elabora aceste instrumente si instrumente de politici pe care doresc sa le utilizeze in cadrul marjei de manevra fiscale de care dispun", a declarat Jrrgensen. Atacurile au crescut preturile cu 60% Atacurile americane asupra Iranului au crescut preturile petrolului si gazelor din Europa cu aproximativ 60% si au starnit temeri privind penuria de motorina si combustibil pentru avioane. Conflictul "are un risc urias, din pacate, de a duce la o inflatie mai mare, cu toate efectele negative", a spus el. Comisia a indemnat la "coordonare si prudenta" in ceea ce priveste orice masuri care vizeaza reducerea presiunilor asupra preturilor la energie, au declarat oficiali informati despre discutiile dintre Bruxelles si ministerele de finante nationale. A treia criza economica pentru UE in 6 ani? Oficialii se tem ca acest conflict va declansa a treia criza economica pentru UE in sase ani, dupa pandemia de Covid-19 si invazia la scara larga a Ucrainei de catre Rusia in 2022, ambele determinand programe ample de stimulare care au dus la cresterea datoriei nationale. Raportul datoriei publice brute in PIB al UE a crescut de la 77,8% la sfarsitul anului 2019 la 82,1% in al treilea trimestru al anului trecut, conform celor mai recente date disponibile. "Politicile guvernamentale specifice pot contribui la atenuarea socului prin reducerea cererii de energie si compensarea gospodariilor cu venituri mici", a declarat luna trecuta presedinta BCE, Christine Lagarde. Cu toate acestea, ea a avertizat ca "masurile cu baza larga si pe termen lung" s-ar putea intoarce impotriva lor, deoarece ar putea alimenta "excesiv" cererea si ar putea duce la inflatie. Ea i-a indemnat pe factorii de decizie sa se concentreze pe actiuni "temporare, specifice si adaptate". UE cere masuri coerente si pe termen scurt Comisarul UE pentru economie, Valdis Dombrovskis, le-a spus ministrilor de finante nationali ca ar trebui adoptate doar masuri de urgenta "coerente" si pe termen scurt. El a avertizat ca cheltuielile excesive "ar avea implicatii fiscale grave", avand in vedere ca crizele provocate de Covid-19 si Ucraina, alaturi de o crestere brusca a cheltuielilor pentru aparare din 2022, au lasat guvernele cu o putere de foc fiscala mai mica. "Avem o marja de manevra fiscala limitata, asa ca orice ar face statele membre trebuie sa fie temporara si precis directionata", a declarat Dombrovskis la sfarsitul lunii trecute. Ministrul italian de finante, Giancarlo Giorgetti, a declarat saptamana trecuta ca este "inevitabil" ca Bruxelles-ul sa fie mai indulgent in aplicarea regulilor care limiteaza deficitele bugetare ale tarilor la doar 3% din PIB. Roma a prelungit o acciza "temporara" de 20% la combustibil pana la 1 mai, iar agentia oficiala de statistica a tarii a declarat ca deficitul din 2025 a fost de 3,1% din PIB. "Este clar ca, daca situatia nu se schimba, discutiile la nivel european vor fi inevitabile", a declarat Giorgetti. Mai multe state cer ca UE sa impuna o taxa la nivelul UE asupra companiilor energetice Ministrii de finante din Germania, Spania, Italia, Portugalia si Austria au indemnat vineri Bruxelles-ul sa impuna o taxa la nivelul UE asupra companiilor energetice, pentru a usura "povara asupra economiei europene si a cetatenilor europeni". Scrisoarea transmisa UE mentiona o plafonare a veniturilor companiilor de energie electrica pana in 2022 in timpul cresterii preturilor la gaze cauzate de invazia Rusiei in Ucraina. "Avand in vedere distorsiunile actuale ale pietei si constrangerile fiscale, Comisia Europeana ar trebui sa dezvolte rapid un instrument de contributie similar la nivelul UE", au afirmat demnitarii. Polonia a redus TVA-ul si accizele la combustibil, ceea ce reprezinta o pierdere lunara de venituri fiscale de 1,6 miliarde de zloti (370 de milioane de euro). Guvernul intentioneaza sa compenseze acest lucru printr-o taxa exceptionala pe profiturile companiilor energetice. Detaliile acestei noi taxe nu au fost inca publicate. Guvernele care iau in considerare subventii si alte ajutoare de stat pentru a sprijini sectoarele afectate au fost avertizate ca trebuie sa respecte in continuare normele UE care vizeaza ecologizarea economiei si reducerea dependentei de combustibilii fosili, au declarat oficialii. "Problema intr-o criza ca aceasta este ca uneori trebuie sa sprijinim si sa subventionam lucruri la care in mod normal nu am visa, dar acest lucru trebuie facut pe termen scurt", a spus Jrrgensen. "Altfel, oamenii vor ingheta sau productia se va opri."