Economic

Propunerea, discutata de luni de zile atat in interiorul Comisiei, cat si intre capitale, ar urma sa favorizeze, in special in achizitiile publice, produsele care includ componente "fabricate in Europa". In viziunea lui Sejourne, regula ar trebui sa devina un principiu: atunci cand sunt folositi bani publici europeni, acestia sa sprijine productia din UE si locurile de munca "de calitate". Cum ar functiona "Made in Europe" Pe langa criterii in achizitiile publice, planul ar introduce conditionari pentru companiile care beneficiaza de sprijin public: ajutoare de stat, contracte publice sau alte finantari. Acestea ar putea fi obligate sa realizeze "o parte substantiala" din productie in interiorul Uniunii. Sejourne sustine ca logica ar trebui extinsa si la investitiile straine directe, pentru a proteja activele considerate strategice. In argumentatia sa, oficialul european invoca faptul ca marile puteri economice folosesc deja instrumente care favorizeaza productia interna, iar Europa ar trebui sa raspunda printr-un cadru comparabil, fara a-si lasa industria expusa concurentei globale. Diviziuni intre marile economii si statele mai mici Initiativa scoate insa la iveala fracturi politice tot mai vizibile in interiorul Uniunea Europeana. Unele state avertizeaza ca o astfel de "preferinta europeana" ar avantaja disproportionat economiile mari si ar putea reduce deschiderea pietei unice, cu riscul de a frana inovarea si competitia. De cealalta parte, tabara favorabila sustine ca, fara instrumente mai ferme de politica industriala, UE risca sa piarda teren in sectoarele-cheie - de la tehnologii curate la productie avansata - intr-o lume in care competitia economica si geopolitica sunt tot mai strans legate. Subiect fierbinte la reuniunea liderilor UE din 12 februarie Tema "Made in Europe" este asteptata sa ocupe un loc central la reuniunea informala a liderilor UE din 12 februarie, organizata la Alden Biesen, Belgia, la invitatia presedintelui Consiliul European, Antonio Costa. Discutia vizeaza conturarea directiei de ansamblu a strategiei europene de competitivitate, iar diplomatii se asteapta la schimburi tensionate pe tema modului in care trebuie protejata si finantata industria europeana. Doua viziuni: dereglementare vs. investitii commune Pe fundalul dezbaterii despre "preferinta europeana", statele membre raman impartite si asupra retetei generale pentru relansarea economiei: Germania si Italia sustin o agenda de simplificare a reglementarilor, inclusiv revizuirea unor reguli climatice considerate impovaratoare pentru industrie, in special pentru sectorul auto. In acest context sunt mentionati premierul Giorgia Meloni si cancelarul Friedrich Merz, care ar fi prezentat recent o abordare comuna. Franta si aliatii sai imping discutia spre investitii mai mari in inovare si industrie, inclusiv prin ideea de finantare comuna la nivel european, sustinuta in trecut si de presedinta Comisiei, Ursula von der Leyen. In acest registru, presedintele Emmanuel Macron a relansat recent apelul pentru finantari mai ample pentru inovare si a readus in discutie imprumuturile comune, invocand inasprirea competitiei globale si tensiunile geopolitice. El a sugerat, totodata, ca recomandarile formulate intr-un raport major din 2024 asociat cu Mario Draghi ar trebui "actualizate" in contextul noilor turbulente internationale. Ce urmeaza Reuniunea din 12 februarie este vazuta ca un moment de clarificare politica: cat de departe poate merge UE in directia unei preferinte pentru productia interna fara a afecta deschiderea pietei unice si fara a amplifica diferentele dintre economiile mari si cele mici. In functie de concluzii, "Made in Europe" ar putea deveni un pilon al viitoarelor initiative privind competitivitatea sau, dimpotriva, un nou subiect de disputa intre statele membre, intr-un moment in care UE incearca sa-si refaca avantajele industriale intr-o competitie globala tot mai dura.