Câștigă cu newsletterul Orange
 |
Accesează contul My Orange
07.10.2026, 07:39 Sursa: mediafax.ro
Aplicatia Orange Sport este gratuita si poate fi descarcata din Google Play si App Store
Fosilele provin din aceeasi formatiune geologica din care egiptenii antici au extras piatra folosita la unele dintre cele mai cunoscute monumente de la Giza, relateaza CNN. Un pradator din Egiptul de dinaintea faraonilor Noua specie a primit numele Herugavialis cairensis si apartinea grupului gavialilor, crocodilieni recunoscuti in special dupa botul lung si ingust. In urma cu zeci de milioane de ani, animalul traia intr-un mediu marin de mica adancime, intr-o perioada in care peisajul Egiptului era radical diferit de cel actual. Fosilele provin din formatiunea Mokattam, un strat masiv de calcar din nordul Egiptului in care au fost conservate ramasite de pesti, rechini, balene primitive si alte vietuitoare marine. Aceeasi roca a fost exploatata, mult mai tarziu, pentru ridicarea unor monumente celebre, inclusiv Sfinxul si piramidele de la Giza. Un detaliu neobisnuit a contribuit chiar la alegerea numelui noului gen. Un craniu aproape complet, scos la lumina in anii 1920, nu mai are extremitatea botului, ceea ce le-a amintit cercetatorilor de celebrul Sfinx, caruia ii lipseste nasul. Genul Herugavialis a fost numit dupa Heru, sau Horus, zeul egiptean asociat de cercetatori cu creatura mitologica. Fosile cunoscute de aproape un secol, reinterpretate Ramasitele nu au fost descoperite recent. Craniul si alte cinci exemplare fusesera clasificate inca din 1927 drept Tomistoma cairense, din cauza asemanarii cu falsul gavial care traieste in prezent in Asia de Sud-Est. Analize evolutive moderne si examinarea craniului prin tomografie computerizata au aratat insa ca fosilele nu apartin genului Tomistoma. Diferentele anatomice au fost suficient de importante pentru ca specialistii sa stabileasca un gen separat. Herugavialis avea dinti ascutiti si un bot lung si subtire, adaptari care sugereaza ca se hranea in principal cu peste. Orbitele erau ridicate, astfel incat ochii ar fi iesit in relief deasupra craniului, o caracteristica intalnita si la gavialul indian din prezent. O lume disparuta, ascunsa inclusiv in monumentele Egiptului In prezent mai exista doar doua specii din aceasta ramura de crocodilieni, insa fosile ale rudelor lor au fost gasite din Europa pana in Japonia. Noua cercetare indica faptul ca Herugavialis este una dintre cele sase specii de gaviali cunoscute din regiunea mediteraneeana intr-un interval de aproximativ 43 de milioane de ani. Descoperirea ofera totodata o perspectiva neobisnuita asupra monumentelor vizitate anual si de numerosi turisti europeni, inclusiv romani. Calcarul folosit de egiptenii antici pastreaza urmele unei lumi marine cu zeci de milioane de ani mai vechi decat civilizatia faraonica. Oamenii de stiinta au identificat deja in monumentele egiptene numeroase fosile de mici organisme marine, iar cercetatorii considera posibil ca in blocurile de piatra sa existe si fosile de dimensiuni mai mari. Studierea formatiunii Mokattam ar putea scoate la iveala si alte animale care populau apele putin adanci ale Egiptului preistoric.
Legal disclaimer:
Acesta este un articol informativ. Produsele descrise pot sa nu faca parte din oferta comerciala curenta Orange. Continutul acestui articol nu reprezinta pozitia Orange cu privire la produsul descris, ci a autorilor, conform sursei indicate.
Descarcă aplicația My Orange: 
@Orange Romania S.A. 2026
Cod unic de înregistrare: 9010105
Numar inregistrare Registrul Comertului: J1996010178400
Sediul social: Clădirea Tandem, Strada Matei Millo, nr.5, Sector 1, Bucuresti
Certificatul Tip de furnizor
