Cultura si divertisment

Cu ocazia Ziua Mondiala a Somnului, mai multi experti in neurofiziologie si medicina de familie au analizat, in declaratii pentru EFE Salud, situatia somnului. In Romania, unu din trei, sau chiar unul din doi romani, se confrunta cu probleme de somn, stresul fiind principala cauza, afectand peste 70% dintre acestia. Tulburarile includ dificultati de adormire si somn agitat, intensificate de anxietate, conform unui studiu Spring Farma. Impactul este major asupra calitatii vietii si sanatatii Agende interminabile si ecrane, dusmanii somnului Coordonatoarea grupului medical din cadrul Alianza por el Sueno, neurofiziologul Odile Romero, considera ca oamenii sunt tot mai constienti de importanta unui somn bun, deoarece acesta se traduce "printr-o calitate buna a vietii". Totusi, spune ea, multora le este dificil sa respecte anumite reguli care favorizeaza odihna. "De ce? Pentru ca exista obiceiuri profesionale si mai ales sociale foarte raspandite. Avem agende interminabile. Vrem sa facem totul, pentru ca suntem conectati la internet si la retele sociale pana tarziu in noapte, atenti la ele pana in ultimul moment", afirma Romero, care coordoneaza si unitatea multidisciplinara de somn a Hospital Vall d'Hebron. In acelasi sens se pronunta si Lorenzo Armenteros, membru al grupului de lucru pentru sanatate mintala din cadrul Sociedad Espanola de Medicos Generales y de Familia si al Alianza por el Sueno. El subliniaza ca problemele de somn reprezinta un motiv "foarte frecvent" de consultatie medicala, din cauza disconfortului pe care il provoaca lipsa odihnei. Totusi, el atrage atentia ca exista "un procent foarte mare" de persoane care considera ca somnul este un act pasiv si "o pierdere de timp". "Nu sunt constienti de ce inseamna somnul din punct de vedere al sanatatii", afirma Armenteros. Ce face creierul in timp ce dormim Neurofiziologul Elena Ameyugo, coordonatoarea unitatii de somn a spitalelor Hospital Vithas Aravaca si Hospital La Milagrosa, explica faptul ca in timpul somnului activitatea cerebrala se reorganizeaza. Se activeaza sisteme foarte eficiente care optimizeaza energia creierului, refac conexiunile sinaptice, iar creierul realizeaza chiar "o curatare literala" a produselor toxice care se acumuleaza in perioada de veghe. Somnul nu ajuta doar la reglarea activitatii cerebrale. "Ne ajuta si la procesarea emotiilor, la consolidarea memoriei si la reglarea biologica generala a functiilor imunitare si hormonale. In final, somnul este starea care permite organismului sa se pregateasca pentru a face fata zilei urmatoare", explica Ameyugo. Problema, insista Odile Romero, este ca lumina emisa de ecranele telefoanelor mobile si ale tabletelor, aflate foarte aproape de ochi, intarzie secretia de melatonina si deplaseaza faza somnului. "Daca nivelul nostru de stres este deja ridicat si curba cortizolului este mai mare sau intarziata, nu mai lipseste decat ca si secretia de melatonina sa fie amanata. Toate acestea fac ca adormirea sa devina mai dificila, nu doar din cauza grijilor pe care le avem", spune Romero, subliniind ca "nu mai stim sa ne deconectam". Cele mai frecvente tulburari de somn sunt, potrivit expertei de la Vall d'Hebron, "fara indoiala" sindromul de apnee in somn si insomnia. Insomnia, rezultatul unei lupte interne Intr-o societate hiperconectata si hiperproductiva, spune Ameyugo, insomnia apare si pentru ca creierul nu mai are momente de liniste si ramane intr-o stare de "hiperalerta". Starea de veghe si somnul sunt ca o "contrapunere de forte". Exista sisteme cerebrale de alerta care mentin organismul treaz si care "se lupta" cu altele care favorizeaza somnul. Intr-un creier sanatos exista un echilibru dinamic stabil intre aceste doua stari, insa in cazul insomniei predomina sistemele care mentin starea de veghe. Consecintele asupra sanatatii sunt numeroase. Expertii sunt de acord ca o igiena slaba a somnului nu provoaca doar oboseala a doua zi sau iritabilitate, ci creste si riscul unor tulburari metabolice precum obezitatea si diabetul, hipertensiunea arteriala sau problemele de colesterol. Cand trebuie sa mergem la medic De aceea, somnul trebuie tratat ca un pilon al sanatatii, iar anumite simptome ar trebui sa duca la o consultatie medicala. Armenteros explica faptul ca trebuie mers la medic atunci cand calitatea proasta a somnului afecteaza viata de zi cu zi. "Toti ne dam seama cand lipsa somnului ne afecteaza, pentru ca nu mai avem randament, suntem irascibili, ni se schimba comportamentul. Sau cand petrecem mult timp in pat, dar nu reusim sa dormim bine", spune specialistul. El recomanda consultul medical daca o tulburare de somn dureaza mai mult de trei luni. Armenteros spune ca medicina de familie suporta de multi ani "stigmatul" de a fi considerata responsabila, desi aceasta practica exista in toate specialitatile medicale. "Nu exista pacient internat in spital caruia sa nu i se dea un lorazepam pentru a dormi, indiferent daca are nevoie sau nu", spune medicul. El adauga ca uneori exista si o presiune mare din partea pacientilor pentru "o reteta rapida care sa rezolve problema imediat". Lipsa timpului si presiunea asupra sistemului medical pot duce la prescrierea acestor medicamente, dar stigmatizarea medicinei de familie este, spune el, o greseala. Pastila nu este "butonul de oprire" Elena Ameyugo atrage atentia ca exista multe modalitati de a obtine un somn de calitate, insa "oamenii tind sa recurga prea usor la pastile". "Este terifiant. Oamenii cred ca somnul functioneaza ca un buton de "on" si "off", iar acel "off" pentru a adormi este o pastila." Odile Romero subliniaza si dificultatea de a trimite pacientii catre unitati specializate de somn, deoarece acestea nu pot primi toate cazurile. Din acest motiv, ea considera ca medicina de familie ar trebui sa primeasca mai multe resurse pentru a trata mai eficient tulburarile de somn si pentru a reduce dependenta de benzodiazepine. Armenteros afirma ca tratamentul cel mai eficient pentru insomnie este terapia cognitiv-comportamentala, care presupune consultatii regulate si schimbari in stilul de viata, deoarece insomnia are cauze multiple. "Uneori tratamentele cele mai eficiente sunt o combinatie. Benzodiazepinele sunt medicamente foarte bune si utile, problema apare atunci cand sunt luate perioade lungi. De atunci incepe riscul de dependenta." Sfaturi pentru un somn mai bun Cei trei experti sunt de acord ca, pentru o igiena buna a somnului, este recomandat ca ecranele sa fie folosite cat mai putin in orele de dinaintea culcarii. Odile Romero recomanda ca, dupa o anumita ora, telefonul mobil sa fie folosit doar ca un telefon clasic, care suna noaptea doar in caz de urgenta, fara retele sociale, seriale sau mesaje. In ceea ce priveste televizorul, efectul depinde de situatie. "Le spun mereu pacientilor ca un televizor intr-un colt al sufrageriei, daca lumina este stinsa si stai intins pe canapea, in cealalta parte a camerei, nu afecteaza atat de mult." Conteaza si tipul de continut. Nu este acelasi lucru sa urmaresti ceva linistit sau o serie de actiune care te tine in stare de alerta. In afara de ecrane, rutina este esentiala pentru un somn bun. Este recomandat sa mergem la culcare aproximativ la aceeasi ora in fiecare zi. Lumina din dormitor ar trebui sa fie slaba, iar temperatura potrivita. De asemenea, un dus cald inainte de culcare poate ajuta la adormire, spune Elena Ameyugo.